Skip to content

Spuneţi că revolta putea să se răspândească în toată ţara până să vină el din Iran, dar că au existat forţe care au făcut în aşa fel încât să explodeze totul când venea?- „Da, dar nu se mai ajungea la restul etapelor care se urmăreau: arestarea, judecarea şi executarea cuplului Ceauşescu”

6 Ianuarie 2009

Sintea 6 ianuarie 1989
Jurnalul Naţional vă prezintă dezvăluiri în exclusivitate, făcute de martori oculari care s-au aflat lângă Nicolae şi Elena Ceauşescu în ultimele zile de viaţă, de la „momentul Timişoara” până la execuţia de la Târgovişte. Am dorit să aflăm, prin aceste mărturii, care a fost mecanismul gândirii la vârf al unui regim represiv care a condus România aproape 20 de ani.
Cum s-au luat deciziile în acele zile dramatice, cum au acţionat şi gândit atunci Nicolae şi Elena Ceauşescu, care au fost rolurile Armatei, Securităţii şi camarilei comuniste în desfăşurarea evenimentelor.

  • Jurnalul Naţional: De ce nu vreţi să vă dezvăluiţi identitatea?

În primul rând pentru că nu este momentul. Ceea ce fac acum nu o fac ca să apară numele meu pe undeva, ci ca să se ştie adevărul. E foarte important, pentru că despre toţi cei care au fost în elicopter, şi mă refer şi la echipaj, s-au spus tot felul de lucruri. Fie că au trădat, fie că au fost duplicitari. Nu e adevărat. Şi unii, şi ceilalţi ne-am făcut datoria. Asta este foarte clar. Ne-a fost teamă unii de alţii pe durata zborului, ne-a fost teamă imediat după aceea să declarăm adevărul, în prima fază, dar vine un moment în viaţă când trebuie să spui şi ce a fost în realitate, fără nici un fel de teamă.

  • Haideţi să începem cu începutul. Spuneţi-mi, când a plecat Ceauşescu în Iran?

Pe 18 decembrie a plecat şi s-a întors pe 20 decembrie seara.

„LA TIMIŞOARA A FOST REVOLTĂ POPULARĂ”

  • Bun. Înseamnă că din 18 până în 20 decembrie Elena Ceauşescu s-a aflat la comandă.

Dacă e să o iei corect, aşa era. Elena Ceauşescu era informată în permanenţă despre ce se întâmplă la Timişoara, despre ce posibilităţi sunt să se liniştească lucrurile acolo, dacă aceste posibilităţi există sau nu. Mai departe, i se raporta lui Ceauşescu. Îi raportau inclusiv ea, dar şi cei de la Timişoara. La Timişoara, dacă mă întrebaţi ce a fost, vă voi spune că a fost o revoltă populară. Pe urmă şi-au băgat coada şi alţii. De ce şi-au băgat coada? Că trebuia, era nevoie să-l aştepte pe Ceauşescu. Altfel, dacă el nu era în ţară, se termina şi revoluţie, şi revoltă, şi tot. Deci trebuia să fie el în ţară. Pe 20 decembrie, seara, a venit. A mers acasă, a discutat cu generalul Vasile Milea, cu cei care au fost la Timişoara, cu cei care mai erau la Timişoara.

  • Unde au discutat?

La telefon, de la casa din Primăverii. Dacă nu mă înşel, l-a chemat şi a stat de vorbă puţin, în faţa casei, cu Emil Bobu.

  • Spuneţi că revolta putea să se răspândească în toată ţara până să vină el din Iran, dar că au existat forţe care au făcut în aşa fel încât să explodeze totul când venea?

Da.

  • Ipoteza este senzaţională: Revoluţia să aibă loc fără ca Nicolae Ceauşescu să fie în ţară. Cum credeţi că ar fi decurs evenimentele? Şi, mai ales, ar fi fost posibil?

Ar fi fost posibil, dar nu se mai ajungea la restul etapelor care se urmăreau: arestarea, judecarea şi executarea cuplului Ceauşescu.

  • Cum credeţi, prin urmare, că s-ar fi desfăşurat evenimentele dacă el nu era în ţară?

Ar fi fost mai frumos decât revoluţiile de catifea care au fost la alţii. Aşa cred. Fără morţi, fără răniţi, fără nimic altceva.

  • A existat un moment când Nicolae Ceauşescu a avut mai multă încredere în Armată sau în Securitate?

Pe 17, înainte să plece, cei de la Securitate au spus că stăpânesc situaţia la Timişoara şi de fapt se vede că n-au stăpânit-o, deci n-au mers pe varianta cea mai bună şi s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu pastorul Laszlo Tökes. Şi-atunci, practic, nu că i-a destituit pe cei din conducerea Securităţii, dar n-a mai avut încredere în ei.

  • Şi s-a dat pe mâna Armatei, total.

Da.

  • Şi avea încredere în Armată când a făcut asta?

Da.

  • Amândoi aveau?

El conducea, nu avea nevoie să fie şi ea de acord cu el sau să fie de acord şi primul-ministru.

„CEAUŞESCU N-A ŞTIUT NICIODATĂ TOTUL”

  • Când a plecat în Iran, pe 18, la Timişoara lucrurile erau în desfăşurare. Ştia ce se întâmpla cu adevărat acolo, la Timişoara?

În perioada asta, Ceauşescu n-a ştiut niciodată totul, exact. A avut bucăţele de adevăr. La un moment dat, chiar i s-a sugerat Elenei Ceauşescu să nu i se spună nişte informaţii din cauza stării lui de nervozitate. Ideea ar fi fost să se controleze nişte informaţii care ajungeau la el, ca să nu se enerveze, să nu-i crească glicemia de la asta, el fiind diabetic. Şi atunci se rezolvau anumite probleme fără să i se spună lui totul. Elena, din dorinţa de a-şi proteja soţul, s-a băgat mai mult decât trebuia. Le-a cerut celor din jur, lui Bobu, lui Manea Mănescu, să-i mai spună şi ei despre ce e vorba, ca să vadă cum se pot rezolva lucrurile astfel încât să ajungă la Ceauşescu numai ceea ce nu puteau rezolva ei. Asta până la plecarea în Iran.

  • Practic, foarte multe informaţii nu ajungeau la el şi ajungeau la ea, pe motivul de a-l proteja. Bun, şi de ce-a plecat totuşi în Iran?

Plecarea a fost aprobată într-o şedinţă, în ziua de 17 decembrie.

  • Ce s-a întâmplat? Cum s-a ajuns la concluzia că nu-i nici o problemă şi că totul e sub control şi el poate să plece?

Atunci, în cadrul şedinţei, s-a prezentat situaţia de la Timişoara.

  • Unde a fost şedinţa?

La Comitetul Central. S-a vorbit despre situaţia de acolo, despre participarea Securităţii, a cărei conducere n-a spus adevărul.

  • De ce?

Revenim la povestea de la început, cu informaţiile. Sigur, e doar o părere. Au fost şi interese la mijloc. Nu poţi să ştii.

  • Ce s-a întâmplat la şedinţă?

La un moment dat, în timpul şedinţei, Ceauşescu a spus că, în situaţia de faţă, el renunţă la postul de secretar general al partidului şi că îşi dă demisia. Atunci au sărit şi Oprea, şi Dăscălescu, şi mai multe voci.
Toţi i-au spus că trebuie să meargă mai departe, inclusiv cu plecarea în Iran. Şi, la insistenţele lor, Ceauşescu a mers mai departe.

  • Eraţi acolo. A fost un moment tensionat?

Nu.

  • Au fost toţi de acord în legătură cu plecarea în Iran?

N-a zis nimeni că nu trebuie să plece sau că ar trebui să rămână sau că ar fi bine să amâne vizita. I-au spus că este bine să respecte programul: să plece şi să se întoarcă.

  • Deci asta era pe 17. În timp ce avea loc şedinţa, veneau informaţii de la Timişoara?

În timpul şedinţei, nu.

  • După şedinţă, Nicolae şi Elena Ceauşescu au plecat la casa din Primăverii?

Da.

  • Au mai avut discuţii cu cineva în legătură cu Timişoara? S-au mai întâlnit cu cineva în seara aceea?

La telefon au vorbit. Au vorbit şi cu Bobu, de exemplu.

  • Avea discuţii şi cu Chiţac sau cu Stănculescu?

Nu cu ei personal. Cu ministrul Apărării şi cu şeful Securităţii.

  • Şi a venit ziua de 18.

Nicolae Ceauşescu a plecat, iar Elena Ceauşescu s-a dus la sediu, la Comitetul Central. Acolo îi dădeau în continuare cu aceleaşi discuţii legate de Timişoara. Ziua de 19 a decurs la fel, până pe 20, când s-a întors el.

  • În aceste două zile, Elena Ceauşescu a ţinut în permanenţă legătura cu cei de la Timişoara şi cu cei de la Bucureşti, da?

Ţinea legătura şi cu Milea, şi cu Dăscălescu, şi cu Bobu.

  • Cu Ceauşescu vorbea?

Da, dar nu vorbeau neapărat din cauză că era situaţia asta. Ei doi vorbeau oricum.

„A FOST ORDIN SĂ SE TRAGĂ LA PICIOARE”

  • Se spune că Elena Ceauşescu a dat ordin să se tragă la Timişoara. Putea să facă asta?

Părerea mea e că nu avea calitatea şi competenţa să facă treaba asta.

  • Şi cine ar fi putut să dea ordinul?

Comandantul suprem sau ministrul Apărării.

  • Deci Ceauşescu sau Vasile Milea.

Unul dintre ei. Sau primul-ministru, Dăscălescu.

  • Aţi auzit vorbindu-se în acea perioadă că ar fi dat ordin Nicolae Ceauşescu sau Vasile Milea?

Am auzit că s-a dat ordin, dar ordinul a fost să se tragă la picioare. Lucru care, după părerea mea, e o prostie: tragi la picioare şi în momentul doi omul este în genunchi, iar glonţul îi vine în cap.

  • Deci s-a dat ordin să se tragă la picioare.

A fost ordin să se tragă la picioare şi nu să se tragă în plin. Acestea au fost discuţiile. Legat de felul în care a acţionat Securitatea, de exemplu, la Timişoara, când au ieşit cu tancurile, acestea au fost „descălţate”, adică li s-au dat jos şenilele. Or, asta nu o poate face decât cineva de specialitate. Pe 16 începuseră frământări în sediu în legătură cu Timişoara şi se punea în discuţie să se trimită acolo mineri că să îi împrăştie pe oameni. Şi discuţia asta s-a purtat şi a doua zi, direct la Elena Ceauşescu, cu şeful secţiei militare a CC-ului (n.r. – Pârcălăbescu). El a venit cu organizarea, propunea să plece nişte garnituri de tren cu mineri  să-i potolească pe manifestanţi. E un plan pe care l-am văzut cu toţii, dar câţiva ani mai târziu, cu mineriadele din ’90-’91.

  • Deci pe 16 decembrie se voia trimiterea minerilor.

Da. Pe 17 ar fi fost totul pregătit să plece şi totuşi s-a renunţat.

  • De ce s-a renunţat la idee?

Din câte ştiu eu, minerii erau pregătiţi. Erau fabricate şi bâtele cu care să se ducă la Timişoara şi să restabilească ordinea. Au fost duşi până la trenuri, dar trenurile nu au mai plecat. Din ce cauză, nu ştiu. O fi fost boicotată deplasarea lor, or fi fost şi alte forţe care au intervenit…

  • Ne întoarcem la cele două zile în care Ceauşescu era plecat în Iran. Cine a dat ordinul de a se trage la picioare?

Putea să-l dea preşedintele. În lipsa lui, prim-ministrul Dăscălescu sau ministrul Apărării, generalul Milea.

  • În perioada în care Elena Ceauşescu a rămas aici, s-a întâlnit cu cineva, a fost ceva deosebit?

A avut întâlniri la nivel de ministru al Apărării Naţionale, departamentul Securităţii, Iulian Vlad, Milea…

  • Cu copiii s-a întâlnit în perioada aceasta?

Nicu Ceauşescu era la Sibiu. El a tot dat telefoane în perioada asta, cred că din oră-n oră, din jumătate în jumătate de oră, voia în permanenţă să afle ce se întâmplă. Era şi implicat politic, fiind secretar la Sibiu. Ceilalţi copii, Zoe şi Valentin, mai puţin. Dădeau telefoane aşa, să întrebe „Ce faci, mamă, ce face tata?”.

  • Şi a venit ziua de 20 decembrie.

Pe 20 seara s-a întors Nicolae Ceauşescu. S-a făcut primire la aeroport şi s-au dus la casa din Primăverii.

  • Cine s-a ocupat de mitingul din 21 decembrie?

De asta se ocupa Primăria Capitalei, Barbu Petrescu, dar el era mai… sărac cu duhul.

„MITINGUL DIN 21 N-A FOST IDEEA LUI CEAUŞESCU”

  • A fost ideea lui?

Oricum, nu a fost nici a lui Nicolae, nici a Elenei Ceauşescu. Asta e sigur. Primăria a luat legătura cu marile întreprinderi, cu secretarii de partid de acolo, au aranjat să scoată oamenii, să îi aducă în piaţă cu autobuzele ca să asiste la miting. Nu ştiu cât de manipulat era Barbu Petrescu.

  • El a avut ideea mitingului?

I-a dat-o altcineva.

  • Cine?

Nu ştiu.

  • Dar a venit pe filiera Barbu Petrescu.

Da.

  • Şi Nicolae, Elena Ceauşescu, cei din conducere, din armată, din Securitate, au fost de acord?

Da, din moment ce a avut loc mitingul.
Dar ideea n-a venit pe altă filieră, de la Securitate, de exemplu. Dacă venea de la cineva de la Securitate, se ştia.

  • Bun. Şi în seara sosirii din Iran, cei doi au rămas acasă.

Da, s-au întâlnit cu Bobu, după aceea au avut legături telefonice şi cu Sibiul, şi cu Timişoara, multe legături telefonice, şi au vorbit din casă.

  • Au dormit în noaptea aia?

Dacă n-au mai avut legături telefonice şi nimic nu s-a mai întâmplat, bănuieşti că au dormit. Nu pot să zic că n-au dormit.

  • Până la ce oră au avut legăturile astea telefonice?

Până după miezul nopţii.

  • A doua zi la cât s-au trezit?

A doua zi au început programul normal.
La ora opt au plecat la sediu.

  • Pe 21 decembrie.

Da. S-a creat un comandament, alături, într-o încăpere mai mică, unde au venit cei de la Armată, cu hărţi, cei de la Statul Major.

  • Armata şi Securitatea lucrau la asta?

Armata, da. Securitatea, deloc.  

  • Îşi pierduseră total încrederea în Securitate?

Se mergea numai pe mâna Armatei.

  • De când asta? După Tökes?

Acela a fost momentul decisiv.

  • Ce ştiau Nicolae şi Elena Ceauşescu despre Tökes?

Credeau că ştiu totul, dar toate informaţiile pe care le-au avut erau trunchiate. Ceauşescu n-a putut să pună niciodată lucrurile cap la cap şi să spună: „Domnule, aşa ar fi cel mai bine să facem”.

  • Procurorul general adjunct, Diaconescu, care era la Timişoara, spunea zilele trecute în Jurnalul Naţional că le-ar fi transmis lui Nicolae şi Elena Ceauşescu informaţia că acolo este o revoltă populară. Credeţi în acest lucru? Că ar fi putut el informa despre revoltă?

E foarte important cui i-a spus. Dacă a sunat personal şi i s-a răspuns de la cabinet şi a transmis informaţiile sau dacă a vorbit direct cu ei.
E foarte importantă persoana care a primit mesajul. Că dacă nu l-a transmis mai departe…

  • Dar chiar aşa, mesaje de genul acesta nu ajungeau deloc?

Era posibil să se transmită la cabinet şi să nu ajungă informaţia mai departe. Era posibil. Putea să fie filtrată de directorul de cabinet, de şeful de cabinet. Aşa că nu era obligatoriu ca mesajul să şi fie transmis.

  • Ceauşescu avea probleme cu sănătatea, i se făcea insulină?

Da, avea probleme cu sănătatea, era deja dependent de insulină.

  • De când i se făcea insulină?

Cred că de un an şi ceva.  

  • Bun. 21 dimineaţa, se pregătea comandamentul. La Armată se ocupa în continuare Milea. Erau Milea, Stănculescu, mai erau oameni de la Statul Major. Povestiţi-ne ce se întâmpla în Comitetul Central pe 21.

Cu 30 de minute înainte să se intre în această sală a comandamentului se purtau discuţii, începuse agitaţia puternică, mai mergea în cabinet, mai discuta.   

  • Ce s-a întâmplat după miting?

Ceauşescu a rămas la sediul CC-ului. Toate unităţile de Securitate au intrat în stare de urgenţă, toată lumea era în cazarmă. Ei au rămas în CC: şedinţe, telefoane, discuţii, Timişoara, Bucureşti, situaţia de pe platformele industriale din Bucureşti, situaţia din ţară, de unde se pare că foarte multe informaţii care veneau spuneau că e linişte, că nu sunt probleme. Se crease senzaţia că probleme sunt numai la Timişoara şi la Bucureşti. Iar la Bucureşti a apărut ca un fenomen de masă, de-asta au adus şi muncitorii de la Republica, de la 23 August. Au fost pe urmă şi cei din Armată, cu tanchete şi blindate şi cu ce mai aveau în dotare. Pe 21 seara s-au cerut haine pentru ca ei doi să se schimbe, că rămăseseră în CC.

  • Deci n-au mai plecat acasă.

Acolo au mâncat, s-au schimbat, nu s-au mai dus acasă.

  • Vă gândeaţi atunci că o să cadă Ceauşescu?

Nu se gândea nimeni la asta.

  • Nici pe 20, nici pe 21, nici chiar după miting?

Nici după miting. La dictatura care fusese, putea cineva să se gândească dintr-o dată că ar putea să fie altfel? A, că dorinţă era, sunt de acord! Foarte mulţi aveau dorinţa asta.

„DUPĂ MANIFESTAŢIE CEI DOI ERAU EXTRAORDINAR DE SURPRINŞI”

  • Care era starea de spirit a celor doi după mitingul din 21 decembrie? Cum se comportau?

Erau extraordinar de surprinşi. Au fost obişnuiţi ca atunci când spun ceva să nu fie contrazişi. Dacă spunea, de exemplu, ca aceste case să fie dărâmate, casele erau dărâmate. Totul se făcuse mereu aşa cum transmiteau ei şi, deodată, vedeau atâţia oameni că încep să se revolte împotriva lor. Că aceşti oameni erau manipulaţi sau nu contează mai puţin. Contează că erau surprinşi că lumea nu mai făcea tot ce spuneau ei, că lumea se răzvrătise.

  • După ce s-a terminat mitingul şi s-au întors în sediu, erau pe gânduri?

Normal că erau pe gânduri. Nu puteau rămâne indiferenţi la ceea ce se întâmpla afară, mai ales cunoscând ce se petrecea în ţările din jur. Dar se gândeau că e manipulare şi că nu o să se întâmple şi în România ce se întâmplase în alte părţi.

  • S-au certat cumva atunci?

Nu. De fapt, niciodată nu i-am văzut certându-se.

  • Aşadar, starea de spirit în Comitetul Central, pe 21 decembrie, era tensionată, dar nu se gândea nimeni că o să se întâmple ce a urmat. Dar despre Timişoara, care era deja un oraş liber, ce se vorbea? Ştia Ceauşescu asta?

Din informaţiile pe care le avea ştia că acolo acţionează nişte derbedei care sparg geamurile şi fură totul din magazine, că sunt nişte grupuri care incită populaţia să iasă în stradă. Se mai spunea că în scările de bloc se bagă cauciucuri şi li se dă foc ca să facă oamenii să iasă din case. Şi că sunt forţe care creează panică.

  • Care era situaţia în Bucureşti în noaptea de 21 decembrie? Când s-a tras?

Ordinul a fost clar: să se tragă numai foc de avertisment.

  • Cine a dat ordinul?

Propunerea a venit de la Armată, pentru descongestionarea pieţei. Şi s-a mai propus să se tragă cu trasoare, ca să se vadă, să se creeze puţină panică.

  • Din câte ştiu eu, s-a tras şi în demonstranţi. Deci Ceauşescu a aprobat ordinul să se tragă foc de avertisment.

Da.

  • Şi ce alte mijloace a recomandat Ceauşescu?

A fost şi propunerea să se intervină cu pompierii cu tunurile de apă. Din câte ştiu, pompierii au încercat, dar nu au putut să ajungă în piaţă. Şi mai e ceva. Tot războiul acela electronic, de atunci, cu tot felul de aparate, de simulatoare, pe care nu le puteau avea decât Armata şi cinematografia. Când se făceau aplicaţiile pentru ţările din Pactul de la Varşovia, ţările membre nu veneau cu forţe pe teritoriul României. Ceauşescu nu a permis niciodată asta. Atunci se simula participarea prin zgomot, lumină, toate efectele, exista o aparatură diversă care arăta cum reacţionează Armata română în situaţia dată. Era normal ca Armata să aibă această aparatură şi să o aibă şi cinematografia, că filmele nu se fac trăgând şi omorând lumea. Se simulează totul. Atunci în piaţă a fost plin de militari şi de artişti.

Anunțuri
38 comentarii leave one →
  1. 7 Ianuarie 2009 05:44

    Articolul ăsta este cumva o replică la articolul publicat pe blogul meu legat de vizita lui Ceauşescu în Iran? http://mariusmioc.wordpress.com/2009/01/05/rich-andrew-hall-rescrierea-istoriei-revolutiei-triumful-revizionismului-securist-in-romania-1-ceausescu-pleaca-in-iran/

    Cînd a scris Jurnalul Naţional articolul ăsta, poţi da un linc? Mai au domnii de la JN multe dezvăluiri senzaţionale despre revoluţie de la persoane care-şi păstrează anonimatul?

    Apreciază

  2. 7 Ianuarie 2009 20:53

    Jurnalul National e un ziar serios nu cred ca este vorba de o mincinua, dar el a promis ca isi va publica numele.
    Este vorba de un general

    Apreciază

  3. 8 Ianuarie 2009 04:31

    Despre seriozitatea Jurnalului Naţional, cînd e vorba de revoluţia din 1989, eu am scris o carte întreagă: http://procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/mmioc/revjurnat/default.asp.htm

    Totuşi, nu dai un linc ca să se vadă exact cînd a publicat Jurnalul Naţional articolul ăsta?
    De unde ştii că anonimul interviat de JN e general?

    Apreciază

  4. 8 Ianuarie 2009 05:24

    Marius, chiar nu te inteleg, unicul ziar din Romania care a intrat adanc in ceea ce priveste revolutia este Jurnalul National, zeci de stenograme, sute de interviuri. Si tu vii sa arunci cu noroiul pentru ca tie nu iti convine anumite interviuri de fosti generali, piloti, politicieni, etc, ma mir , cum ai ajuns sa lovesti in presa.
    Ziarul nu si-a dat cu parerea aici tu nu intelegi aici tu gresesti, sau incerci sa dezinformezi nu-i frumos ce faci.

    Apreciază

  5. 9 Ianuarie 2009 22:13

    Felicitari pentru ceea ce faci!

    Apreciază

  6. 10 Ianuarie 2009 00:25

    multumesc

    Apreciază

  7. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 02:02

    E buna si asta.

    Cel mai mult mi-a placut urmatorul:
    ” Cum credeţi, prin urmare, că s-ar fi desfăşurat evenimentele dacă el nu era în ţară?
    – Ar fi fost mai frumos decât revoluţiile de catifea care au fost la alţii. Aşa cred. Fără morţi, fără răniţi, fără nimic altceva.”

    Ceausescu a plecat in Iran dimineata pe 18, ori pe 17 sdeja erau victime in Timisoara, ne mai vorbind de 18 (in noaptea de 18/19 cele 40 de cadavre erau transportate la Bucuresti si incinerate in secret).

    Deci, daca Ceausescu nu se intorcea din Iran, totul ramanea „catifelat” in mintea acestui om (probabil fost aghiotant al lui Ceausescu).

    Macabra logica.

    Apreciază

  8. 18 Ianuarie 2009 06:19

    Salut Mazarin07,
    eu cred ca s-a referit la proces, dar nu uita ca dupa 22 decembrie au murit de 6 ori mai mult decat la ceausescu, inca ceva ar fi ceausescu nebun dar cine a executat ordinul ? Elena ? nu, generalii soldatii etc. Deci e complicat.
    Inca ceva ceausescu era dezinfomat de securitate.

    Apreciază

  9. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 08:59

    Salutare!

    „Inca ceva ceausescu era dezinfomat de securitate.”

    Sigur, el era regele bun, iar slugile lui erau rai.
    In orice caz, o fi fost el bun, dar trebuia sa fi fost si prost, ca nu a incercat nici metoda din evul mediu a lui Matei Corvinul, care s-a degizat in haine simple, si s-a dus la Cluj sa-l verifice pe primarul de acolo.
    Daca la 500 ani dupa regele Matei Ceausescu era neinformat, inseamna ca nu merita dregatoria cea mare.

    Apreciază

  10. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 09:01

    …degHizat…

    Apreciază

  11. 18 Ianuarie 2009 09:08

    Salut,
    treaba e complicata,dar te rog sa citesti si alte articole, eu sustin tare ca de fapt a fost o lovitura de stat militara.
    Era cizmar, nu ? generalii au dat ordin.
    Totusi trebuie un document care atesta ca el a dat ordin sa se traga in popor, si nu la picioare.
    Dar s-a tras chiar cand era in Iran, de ce?
    Era neinformat, primea infomatii false, iliescu inca din 1983 a incercat prima lovitura de stat.
    Ceausescu nu era dumnezeul poporului roman avea securitatea armata care a tras in popor.
    Un soldat care trage in propiul popor este criminal.

    Apreciază

  12. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 09:13

    Scuza-ma, hai sa reactionez si la asta:
    „dar nu uita ca dupa 22 decembrie au murit de 6 ori mai mult decat la ceausescu”

    Bun, si ce rezulta de aici?
    Ca sunt de vina oamenii care s-au rasculat, ca daca statea fiecare cuminte in banca lui nu murea nimeni?

    Adevarul este ca aparatul secret de represiune al Securitatii s-a declansat dupa ora 17 a zilei de 22 dec. Deci, moartea majoritatii victimelor din timpul revolutiei este vina acestui aparat opresiv, si nu a revolutionarilor, a lui Iliescu sau gastii sale (oricat de netrebnici erau si ei). Iliescu poarta vina pentru musamalizarea tragediilor de dupa 22. Ce trebuia sa faca? Sa-i inchida intr-un lagar de concentrare (Jilava, doftana, Aiud – sunt locuri destule, nu ducem lipsa) pe toti seffi de partid, de la secretari de orase si mari intreprinderi in sus, plus toti ofiterii de securitate – apoi – cu ajutorul armatei – (minus CI-istii si ofiterii politici) sa se cerceteze rolul fiecaruia, si cei nevinovati lasati la vatra, iar cei vinovati condamnati la inchisori, cu interzicerea unor drepturi.
    Odata terminata treaba asta, se putea trece la epurarea armatei de elementele inraite.
    Fii sigur, ca la fiecare loc de munca lumea stia cine au fost lacheii regimului vechi.
    Eu cred ca prin condamnarea a cca. 3000 de mari responsabili, si scoaterea din circuitul vietii publice a 15 mii de oameni patati Romania putea incepe un viitor clar.

    Apreciază

  13. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 09:18

    „Totusi trebuie un document care atesta ca el a dat ordin sa se traga in popor, si nu la picioare.”

    Stenograma discutiei lui Ceausescu cu Milea nu e destul?
    Cand l-a tras pe Milea la raspundere, de ce nu s-a tras. La picioare, desigur. Ca daca se mai rataceste cate un glont, nu-i nimica, se mai intampla. Om siret olteanul, ce mai. Prost, dar siret.

    Apreciază

  14. 18 Ianuarie 2009 09:22

    Iliescu e de vina pentru ca a manipulat poporul . zicea ca sunt teroristi, ca pina la urma sa se constate ca nu au existat teroristi, deci iliescu din 22 decembrie era responsabil. Cer scuze de 7 ori mai mult.
    Securitatea nu este implicata, nu securistii au tras ci „oamenii” lui iliescu au tras.

    Apreciază

  15. 18 Ianuarie 2009 09:24

    pe asta o stiu. dar de ce au omorat ? au tras chiar in cap, de ce ?

    Apreciază

  16. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 09:25

    Si chestii din astea:

    „Nicolae Ceauşescu: “Nu trebuia să plec, nu trebuia să plec, trebuia să cobor la lume, trebuia să cobor la oameni, trebuia să cobor în mulţime”

    Iar, revine ideea, cu generalul rau, Stanculescu, care-l convinge pe Ceausescu sa fuga cu elicopterul, deparandu-l de popor.

    Auzi, dar pe voi nu va plictisesc diversiunile astea?

    Daca a vrut sa coboare in piata, de ce nu a facut-o?
    Nu a facut-o pe 21, nu a facut-o pe 22. Pe 22 a fost huiduit, aruncat cu bucati de lemne. Daca cobora in Piata Palatului, sigur, era mai bine, pt. ca era sfasiat de lume, cu nevasta-sa.

    Acelasi lucru s-a repetat si la Targoviste, unde masina lor a fost urmarita, inghiontita etc. De ce nu a coborat acolo? Sigur, pt. ca nu l-a lasat militianul cel rau.

    De ce nu a mers la taranii aceia? Pentru ca ar fi fost omorat pe loc de urmasii taranilor batuti de comunisti, deposedati de pamanturile lor si bagati in cooperative cu forta.

    Stii, se poate merge si pe ideea crearii de mituri. S-a mai intamplat asa ceva, nu-i nici o problema. Dar atunci sa spunem clar, ca e vorba de basme, de fantezii, de studierea unor scenarii fictive, si nu ne pasa de fapte, de adevarul istoric.

    Apreciază

  17. 18 Ianuarie 2009 09:30

    Romanii nu sunt criminali.
    La Targoviste la un moment dat a ramas cu sotia sa singur, deci putea fi omorat.
    A vrut sigur ca da, dar lovitura de stat era deja planuita si pusa in practica de pucistii lui iliescu

    Apreciază

  18. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 09:31

    „zicea ca sunt teroristi, ca pina la urma sa se constate ca nu au existat teroristi,”

    Bati campii, vorbesti aiurea.
    Te-ai nascut dupa ’89, probabil.

    Au tras oamenii Securitatii, angajati cu acte sau la intreprinderi acoperite. Plus cca 30 de arabi, care faceau instructajul in Romania.

    Teoristii astia au fost prinsi, identitatea lor s-a stiut, dar: 1. au fost eliberati imediat sau dupa cateva zile de colegii lor (securistii erau predati pentru paza la fostii lor colegi) 2. au fost omorati pe loc. 3. au fost eliberati in timpul emnistiei de mai tarziu.

    Acesti teroristi ai Securitatii au actionat pe baza unor planuri dinainte stabilite, deci la ordin. Acesta este motivul pt. care fostii lor colegi au fost intelegatori cu ei („Au executat numai ordinele.”)

    Apreciază

  19. 18 Ianuarie 2009 09:36

    Inca n-am auzit de asa ceva, nu exista nicio dovada.
    ARMATA A TRAS !

    Apreciază

  20. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 09:36

    „Romanii nu sunt criminali.”
    Mai spune te rog banalitati din astea autoflatante. Nici un popor nu e criminal, da sunt criminali in randurile oricarui popor.

    „La Targoviste la un moment dat a ramas cu sotia sa singur, deci putea fi omorat.”

    Unde a ramas singur, mai baiatule?
    In cazarma, unde erau 1000 de militari?
    In autoturismul lui Paisie si un alt militian?

    Nu a ramas singur in mijlocul multimii, ci era sub paza. E o diferenta.

    Apreciază

  21. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 09:38

    „Inca n-am auzit de asa ceva, nu exista nicio dovada.
    ARMATA A TRAS !”

    Bravo, tine-o tot asa.
    Ce nu stii tu, nu exista. Idealism subiectiv curat.

    Apreciază

  22. 18 Ianuarie 2009 09:42

    Constantin Paisie a marturisit ca erau singuri, cei doi securisti nu mai erau cu ei.

    Apreciază

  23. 18 Ianuarie 2009 09:46

    Pai nu poti sa dai vina nu mai pe un singur om.
    2 – este clar ca Stanculescu a dat lovitura de stat militara, mai citeste ce scriu istoricii, sau Virgil Magureanu, Stoenescu, si chiar Stanculescu a afirmat ca „ii pare rau ca a PREDAT puterea’ lui iliescu.

    Apreciază

  24. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 09:50

    Da, si ce-i cu asta?
    Ai vazut tu revolutie curata, in care vechiul regim preda puterea si poporul se autoorganizeaza, isi creeaza pe deplin democratic noile organe ale puterii?

    Stii tu care este diferenta intre lovitura de palat, lovitura de stat, si revolutie?

    Mai studiaza, mai draga baiete, si dupa aia putem discuta.

    Apreciază

  25. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 09:52

    Studiul il poti incepe aici: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lovitur%C4%83_de_stat

    Apreciază

  26. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 09:53

    „Lovitură de stat sau puci se numeşte o răsturnare bruscă şi neconstituţională a puterii legitime a unui stat, impusă prin surpriză de o minoritate, de obicei militară, folosind forţa. Se deosebeşte de revoluţie, prin aceea că la revoluţie există o participare masivă a populaţiei.”

    Apreciază

  27. 18 Ianuarie 2009 09:59

    Exact asta a facut generalul Victor Atanasie Stanculescu.
    Adica lovitura de stat. nu am timp sa explic sus „LOVITURA DE STAT MILITARA” am explicat.

    Nu poti sa zici ca istoricul Alex Stoenescu, si Virgil Magureanu nu stiu ce-i aia lovitura de stat, hai fii om serios.

    Apreciază

  28. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 10:50

    Nu spun ca nu a fost lovitura de stat, dar a fost DUPĂ izbucnirea revolutiei, in scopul stabilizarii situatiei (sunt sigur ca Stanculescu a avut intentii bune). In vidul politic al puterii (Stanculescu acaparase numai puterea militara, nu si cea politica), a patruns clica lui Iliescu, si a deturnat revolutia si lovitura de stat a lui Stanculescu in folosul clicii sale.

    Apreciază

  29. 18 Ianuarie 2009 11:01

    Salut Mazarin07,
    In sfarsit ne-am inteles, pai asta ziceam , nu am zis ca n-a existat Revolutie.
    Revolutia a inceput In Timisoara pe 16 decembrie iar in Bucuresti lovitura de stat, despre Stanculescu, daca ai citit un articol de mai sus observai ca erau foarte multioameni in CC, seful securitatii, etc, si vre-o 20 de revolutionari.

    Eu personal cred ca Stanculescu dupa ce l-a trimis pe Ceausescu cu elicopterul s-a rasgandit dupa ce s-a intalnit cu Iliescu tot in 22 decembrie spre seara, asa se explica absolut totul

    Apreciază

  30. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 13:19

    Si in Bucuresti fost revolutie intre 21 dec. – 22 dec. cam ora 23 (cand CFSN a preluat puterea).

    Stanculescu, fiind militar de cariera n-avea incredere in e insusi – totusi a lins si el talpa lui Ceausescu toata viata, deci nu putea face schimbarea brusca la postura de politician.

    Plus, poate se temea si de consecintele internationale (izolarea tarii).

    Apreciază

  31. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 15:33

    Asa pt. lamurire: in timpul revolutiei a fost si jaf, si furt, asasinat, conspiratie, lovitura de stat, etc. dar revolutia nu poate fi redusa la ele (reductionism).

    Apreciază

  32. 18 Ianuarie 2009 15:52

    Da, despre asta am vrut sa vorbesc de prfitorii revolutiei.
    erau multi tigani.
    Intrebarea este ce se intampla daca nu se organiza mitingul in 21 decembrie ?

    Apreciază

  33. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 18:22

    Ce se intampla?

    Iubitul tau conducator planuia o represalie pe scara larga impotriva Timisoarei. Planurile au fost pregatite (nu de mult am citit marturia unui fost ofiter despre el).
    Cu toate astea, nu mai avea sanse. Eu vorbesc de sentimentele mele, dar cunosteam destul de bine starea de spirit in tara.
    Pe 21 era deja o tensiune in aer, in toate tara, se organizau greve, alte forme de protest.
    Pur si simplu, s-a umplut paharul, majoritatea s-a saturat de ei.

    Apreciază

  34. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 18:25

    Muncitorii, inginerii au inceput sa saboteze productia, aprovizionarea etc. fara agenturi straine, fara propaganda de la Europa Libera, asa in mod spontan, ca initiativa proprie. Economia se prabusea intr-o saptamana, aprovizionarea armatei ar fi devenit imposibila, si dupa cum stim, nici soldatii nu lupta cu stomacul gol.

    Apreciază

  35. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 18:35

    Punctul critic nu a fost pe 21 dec. ci in timpul congresului al 14-lea. Daca atunci facea o intorsatura radicala in politica, mai putea scapa pentru 1-2 ani, dar transformarile politice l-ar fi maturat si pe el, ca pe Gorbaciov. Poate acum dadea interviuri…
    Oricum, nu era in firea lui sa dea inapoi, era un om refractar la compromisuri.

    Apreciază

  36. 18 Ianuarie 2009 18:45

    Mazarin07,
    Interesant ce scrii si-i adevarat, te rog sa scrii mai mult despre acest subiect „economia se prabusea” si eu il voi publica in prima pagina mentionand autorul.

    Apreciază

  37. Mazarin07 permalink
    18 Ianuarie 2009 22:04

    M-ai facut sa rad. De fapt, am intentia sa scriu o carte despre subiectul mai larg, dar nu vreau sa o public aici. 🙂

    Apreciază

  38. 18 Ianuarie 2009 22:29

    Pai nu te-am rugat sa scrii o carte ci un articol.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: