Skip to content

„In acel moment in care ministrul Apararii trece peste ordinele comandantului suprem, cand ajunge la o intelegere cu seful Directiei V pentru evacuarea sefului statului din sediul puterii, iar insusi seful Departamentului Securitatii Statului comunica in teritoriu, tot din cladirea CC, ca nu se executa alt ordin decat cel dat de el, teoretic si practic, Ceausescu era indepartat de la putere”

9 Ianuarie 2009

Ceausescude Alex Mihai Stoenescu
In sediul Comitetului Central, generalul Stanculescu le propune celor doi dictatori fuga cu un elicopter si, in urma consultarii cu generalul Neagoe, ii ordona generalului Rus, seful aviatiei militare, sa trimita doua elicoptere.

Oficial, ordinul nu s-ar fi executat daca nu venea si de la Neagoe, dar prin confirmarea acestuia si prin autoritatea ministrului Apararii, Rus s-a executat. Conform unei marturii din vara anului 1992 a generalului Niculae Spiroiu, al carui consilier de presa eram, dialogul intre Nicolae Ceausescu si generalul Stanculescu i-a fost povestit de acesta din urma: „”Generalul Stanculescu s-a intors la Cabinetul 1 si i-a spus lui Ceausescu: «Tovarase comandant suprem, trupele nu mai pot ajunge in piata. Mi-au comunicat ca nu pot trece de baraje. Va propun sa organizez o plecare cu elicopterul la unul din centrele de comanda din tara». Aveam trei astfel de centre de comanda in tara, dotate cu sisteme de conducere a fortelor. «… pregatesc sa fiti instalat la centrul de comanda si sa conduceti de acolo». In acel moment, Ceausescu l-a oprit si i-a spus: «Nu. Eu sunt comandantul Fortilor Armate… nu putea sa pronunte fortelor, spunea fortilor… Eu sunt comandantul Fortilor Armate si locul meu de comanda este aici».

Stanculescu s-a dus atunci la Neagoe si s-a inteles cu el sa-l evacueze cu elicopterul””. Intors in cabinet, Nicolae Ceausescu cere, prin intermediul ofiterilor Directiei V care il pazeau, ca fortele aflate in sediu sa reziste presiunii multimii. Cei doi ofiteri nu transmit ordinul mai departe. Trebuie sa intelegem ca in acel moment in care ministrul Apararii trece peste ordinele comandantului suprem, cand ajunge la o intelegere cu seful Directiei V pentru evacuarea sefului statului din sediul puterii, iar insusi seful Departamentului Securitatii Statului comunica in teritoriu, tot din cladirea CC, ca nu se executa alt ordin decat cel dat de el, teoretic si practic, Ceausescu era indepartat de la putere. Cei trei generali au fost obligati sa joace timp de aproximativ doua ore un joc fata de Ceausescu – aparent loiali, ordonau trupelor sa nu faca nici un gest in apararea lui. Toate fortele care aparau sediile partidului au primit ordine clare sa nu intervina si mai ales sa nu apere aceste sedii, care reprezentau centrele teritoriale ale Partidului Comunist Roman, adica ale Puterii. Aceste ordine au fost date de noul ministru al Apararii, iar in ce priveste efectivul MI din Capitala, ordinul i-a apartinut, independent de Stanculescu, generalului Iulian Vlad.

USILE SA SE DESCHIDA! Colonelul Octavian Nae, seful Garzilor din Directia V a Securitatii, adica seful pazei militare a sediului CC, va arata ca, in ora premergatoare atacului cladirii, a primit ordin de la Vlad: „”«Mai, sa luati niste masuri ca sa blocati usilea astea! Dar aveti grija, daca trebuie deschise, trebuie deschise…». Adica sa le blocati, dar sa se deschida. «Dar sa fie posibilitatea, daca e nevoie, sa fie deschise».”” Anuntat ca elicopterul a sosit, Ceausescu mai face o incercare de a se adresa manifestantilor din piata. Iese pe balcon si in momentul in care o persoana din anturaj incearca sa-l opreasca, tinandu-l de palton, el se smulge, ramane in haina si incearca sa le vorbeasca celor din piata prin- tr-un portavoce. Petre Roman a vazut aceasta scena: „”El a intrat pe balcon, a facut un tur care nu a durat mai mult de cinci-sase secunde, adica lumea nici nu a apucat sa se desmeticeasca. Primele randuri au strigat: «Huooo!». Dar cei din spate nu si-au dat seama cine sunt! Era un grup de 12-15 persoane. El a facut, asa, un tur… Aici, pe latura din dreapta, se asezase un elicopter cu motoarele si cu elicele mergand. Ceausescu a facut iesirea aceasta. N-a durat decat cateva secunde…””. In aceste secunde, un tanar a aruncat o bucata de lemn care a lovit cu precizie portavocele tinut la gura de Ceausescu. In clipa urmatoare, acesta s-a retras, acoperindu-si gura cu mana, probabil de durere.

SINGUR. Nicolae Ceausescu a incercat sa vorbeasca multimii cu un megafon, dar a fost huiduit

NU FOLOSITI ARMAMENTUL! A urmat scena liftului, la care Elena Ceausescu a strigat: „”Sa se traga! Sa se traga!””. Colonelul Nae a auzit-o din capul holului, apoi acest ordin a fost transmis de Postelnicu. Intr-o completare la declaratia data Procuraturii Militare, Tudor Postelnicu va descrie aceasta scena: „”Ma aflam intr-un birou de la etajul nr. 1 al sediului CC al PCR, cand, asa cum am aratat anterior, am fost anuntat sa ma prezint de urgenta la lift. Pe hol se aflau Nicolae Ceausescu, iar pe scari, in fata biroului lui, se aflau circa sapte sau noua cadre in civil. Nu cunosc cine erau acestia. In spatele lui Ceausescu Nicolae se afla aghiotantul sau din acea zi. Nu imi amintesc care din aghiotanti era in acea zi. Ceausescu Nicolae m-a intrebat: «Ce trebuie sa faca fortele Ministerului de Interne in cazul in care elementele huliganice vor intra sa atace sediul?». Fortele Ministerului de Interne erau in cadrul Directiei V – serviciul garzi. Eu i-am raspuns ca trebuie sa se procedeze conform celor ordonate de el la teleconferinta din duminica, 17 decembrie 1989, cand, cu ocazia evenimentelor de la Timisoara, a ordonat ca pentru reprimarea miscarii sa se traga in popor. Apoi m-am intors putin, practic am intors doar capul spre cei din garda, si le-am ordonat ca, in cazul in care huliganii vor patrunde in sediu, sa deschida foc cu armamentul din dotare, folosind bineinteles gloante de razboi. Apoi am intrat in lift pentru a merge la etajul sase, iar Ceausescu Nicolae a intrat in liftul care ducea direct pe platforma de pe acoperisul sediului de unde a fugit impreuna cu Elena Ceausescu cu helicopterul””. Imediat dupa aceasta scena a intervenit generalul Iulian Vlad, anuland si el ordinul lui Ceausescu: „”Nu, Nae, nu se foloseste armamentul, nu folositi nici macar pentru act delincvent, luati masuri, daca puteti. Nu, si asa a curs sange destul… si asa a curs sange destul…””. Inclusiv in momentul in care manifestantii au fortat usile, prin statie a venit acelasi ordin: „”Nu folositi armamentul!””. Usile de la intrare se deschideau spre exterior, iar multimea, presand din spate, nu permitea deschiderea lor, astfel ca au fost sparte geamurile unor ferestre laterale, mai mici, prin care s-au strecurat inauntru primii cuceritori: un grup de tineri tigani. Informatia a fost confirmata de revolutionarul Petre Ion, responsabilul unui restaurant. In privinta folosirii termenului de „”cucerire”” a sediului Comitetului Central al PCR, este firesc sa-l adoptam ca adecvat. A fost vorba de o cucerire a sediului Puterii de catre multime sau, in termeni istoriografici consacrati, de revolta populara.

MARTORUL. Am reusit sa-l identific pe unul dintre cuceritori, Daniel Pacuraru, el fiind si acela care a capturat drapelul de pe cladirea ce simboliza sediul Puterii comuniste in Romania:

„”Daniel Pacuraru: (…) Dimineata, pe la 06:30 sau sapte fara un sfert, am zis, impreuna cu cativa colegi: «Ba, hai sa mergem acolo». Erau grupuri in curtea fabricii, au incercat sa ne opreasca, dar am sarit gardul. Ceva impresionant: cand am iesit, ne-a luat multimea ca un val, multimea de la blocuri. Un tip a sarit de la etajul I, se barbierea, a sarit cu spuma pe fata, cu jumatate de barba nerasa. Era ceva extraordinar. Am ajuns la Universitate…

ISTORIE. Cu numai o zi inainte, la 21 decembrie ™89, multimea il ovationa

Alex Mihai Stoenescu: Pe la ce ora?
DP:
Pe la 12:00, inainte de 12:00. Am intrat in Piata Palatului si ne-am impins spre usile CC-ului. Strigam sa deschida usile. Printre primii, sa zicem, 100 de oameni care au intrat am fost si eu. Nu stiu daca stiti, usile s-au deschis la un moment dat, apoi s-au inchis la loc. Nu cunosteam cladirea, eram uimit, este o scara si la etajul I se bifurca…

Da, cunosc, dar este parterul inalt.
Nu, la etajul I. Acolo, unde se bifurca, s-a format un blocaj de persoane, sa nu intre lumea.

Cine a facut asta? Nu inteleg?
Noi, oamenii. Cei care au intrat primii au incercat sa blocheze multimea sa nu intre mai sus. Domnule, noi eram impresionati, eram uimiti ca ne aflam acolo. Era sediul CC! Marmura aia, covoarele, fotoliile… De ce sa mint, eram speriati. Ne era si frica. Si cei vreo 100 de oameni care au navalit au facut un cordon sa-i opreasca pe ceilalti sa nu navaleasca.

Foarte interesant. N-am cunoscut acest episod.
Eu am avut noroc ca am nimerit in partea cealalta, dincolo de randul asta. Am ramas dincolo. Am urcat la etajul I, in fata era incaperea cu balconul. Pe o masuta de lemn rotunda era un pistol-automat abandonat. L-am luat si am iesit cu el prin cabinetul unu exact in balcon. Eram singur, cu arma in mana, am ridicat arma in sus si, in momentul ala, am vazut ce inseamna multimea. Jos erau 100.000 de oameni care au urlat din- tr-o data de victorie.

Ati tras cu arma in sus?
Nu, nu, am iesit cu arma, am ridicat-o in aer. Victorie! In spatele meu au venit o studenta si un barbos, avand o geanta pentru masca de gaze. Era o geanta de-aia care se inchidea cu un mecanism special. Cand am reintrat din balcon m-am intalnit cu un fost coleg de-al meu. La etajul I, in laterale sunt lifturile care urca la etajul 5. Acolo l-am intalnit… pot sa-i dau si numele…

GENERALUL. Stanculescu este cel care i-a sugerat lui Ceausescu sa plece din CC

Va rog.
Banica Barbieru
. Si zice: «Hai sa ne uitam pe aicea». Lumea devasta. Asta este adevarul. Multi erau pusi pe fu-rat, furau tot ce gaseau. Erau unii care spuneau ca ramele la usi sunt din aur. Prostii, nu erau, domnule. Intr-un colt erau niste soldati care plangeau. Erau niste copii…

De la trupele de Securitate.
Nuuu, nu erau de la trupele de Securitate, erau de la Armata, niste copii.

Nu confundati cu cei de la USLA sau de la Scoala de la Baneasa. Cei de la trupele de Securitate erau militari in termen, copii din astia…
Nu, nu erau. Aveau casti militare de-alea verzi.

In sfarsit, n-are importanta. Ce faceau?
Plangeau, erau speriati, fara comandant, si ne spuneau: «Nu va apropiati de noi». Le era frica, nu stiau ce sa faca. Am ajuns pe aripa din stanga, in fata, si eu cu Banica si inca vreo trei-patru insi am urcat pe acoperis. In momentul acela elicopterul tocmai aterizase. Iesim, dam putin coltul in stanga si, in momentul ala, apar doi tipi… Astia erau cu adevarat securisti, luptatori… erau in costum, cu cravata.

Erau de la Directia V.
Da, de la Directia V. Au indreptat armele spre noi si unul dintre ei a strigat
: «Daca nu va indepartati, tragem!». Pe mine ma impingeau din spate, ca veneau multi din spate si nu vedeau ce vedeam eu. Si m-am tras cat am putut inapoi, dupa zid. Am dezasigurat, am scos arma pe dupa zid si am tras cu ea fara sa vad unde trag. Atunci ala a tras o rafala scurta in parapetul de beton. Dupa asta m-am uitat pe dupa colt. Ultimul care a urcat a fost ala… Manea Manescu, si in spatele lui doi securisti.

Erau garzile lui Nicolae si Elena Ceausescu.
Da, dar unde au disparut ceilalti doi, aia care au tras dupa mine?
Nu stiu unde au disparut! Cei care au plecat cu Ceausescu nu erau cei doi care au tras. Nu stiu unde au disparut ceilalti doi. Ne-am urcat sus si am spart lozinca, aia cu Partidul Comunist, si am ridicat steagul de pe CC. L-am fluturat de cateva ori pe acoperis… l-am scos de pe catarg, l-am infasurat si l-am bagat sub geaca””.

Elicopterul cu care seful statului parasea sediul Puterii a decolat de pe acoperisul cladirii CC la ora 12:09.
–––––––––-
22 decembrie ™89, ora 11:50. Sotii Ceausescu sunt extrasi” de un elicopter de pe acoperisul Comitetului Central. Multimea din Piata Palatului priveste cum aparatul face o rotatie si se indreapta greoi spre nord. Nimeni nu stia atunci unde pleca elicopterul prezidential. Aveam sa aflam mai tarziu ca a aterizat la resedinta de la Snagov, unde Ceausestii au zabovit cateva minute. Ce s-a intamplat in acele minute in Palat? Cum a reactionat garda din trupele de Securitate? Capitanul Sorin Dumitrescu, ofiter in dispozitivul de la Snagov, dezvaluie amanuntele acestui episod important. DAN CONSTANTIN

Jurnalul National: Cine a coborat din avion?
Sorin Dumitrescu: El, ea, Manea Manescu, Bobu plus cei doi ofiteri de la Directia V, colonelul Rat, insotitorul lui si capitanul Rusu, insotitorul ei, au coborat din elicopter. Am ramas surprins ca elicopterul vine pe marginea lacului, pe fir, pe la marginea padurii, in zbor la joasa altitudine. Asta mi-a atras atentia de la inceput, pentru ca era neobisnuit. Au aterizat la Snagov-palat, au intrat in casa si el s-a dus in sala de comunicatii ( camera tehnica). Dar avea telefoane cu comunicatie si in casa, astfel ca este posibil ca acele convorbiri telefonice despre care s-a scris si in ziare sa fi fost facute din camera lui sau din birou.

Stiti cu cine a vorbit?
Precis, nu, insa am aflat mai tarziu ca a contactat cativa prim-secretari de judet si doi-trei generali din teritoriu. Toti i-au dat asigurari ca e liniste si ca sunt de partea lui. Au stat 30-45 de minute la palat.

Ati primit vreun consemn sau vreun ordin de alarma, stiu eu, poate indicativul de apropiere a sefului statului de obiectiv?
Nu. Noi am auzit elicopterul, care venea dintr-o zona neobisnuita, evolua pe un traseu atipic, apoi am vazut unde aterizeaza si cine se da jos din el. Dispozitivul de paza de la palat era condus de un subofiter si se afla amplasat la distanta, in zona impadurita, acoperita. Sigur ca am intrat automat in alarma, semnaland dispozitivelor, ca erau mai multe si cu diferite misiuni, ca presedintele este la palat. Nu stiam ce urmeaza, cand, destul de repede, am primit ordin de la Directia V, care avea putere de decizie operativa, am primit ordinul: Dispozitivul pe casa!”. Asta insemna sa apropiem dispozitivul de paza in jurul casei, a palatului presidential de la Snagov.

Era un ordin neobisnuit?
Si da si nu. Da, pentru ca acest tip de operatiune facea parte din misiunea noastra, era o chestiune de rutina. Nu, pentru ca operatiunea viza blocarea accesului in cladire atunci cand Ceausescu dormea acolo, noaptea, sau cand nu trebuia sa se apropie nimeni. Acum, ordinul parea fie ca vizeaza un posibil atac iminent asupra palatului Snagov, ceea ce nu era credibil, fie o posibila intentie de a nu permite iesirea.

Adica dv. credeti ca ordinul a fost dat pentru a-l bloca pe Ceausescu in cladire?
Pe moment nu am gandit asa. Ordinul era firesc, oricum noi nu-l comentam. Am strans dispozitivul spre casa, am venit cu santinelele aproape de jur imprejur, am adus si celelalte garzi din zona pentru a inconjura casa. Dar cand am ajuns cu dispozitivul pe casa, elicopterul s-a ridicat. Neprimind alte ordine, nu am avut cum sa impiedic plecarea elicopterului.

Si ce va facut mai tarziu sa credeti ca ordinul venit de la Directia V avea alt scop, avea menirea sa-l blocheze pe Ceausescu acolo?
Dupa fuga lui Ceausescu, dar pana in revelion, cred ca in 23 decembrie, a sunat generalul Ghita si m-a intrebat: Pasarile mai sunt acolo?”. Nu mi-am dat seama ce vrea si i-am spus ca noi acolo nu avem berze. Nu, ba, pasarile alea…” si mi-a dat de inteles ca e vorba de Nicolae si Elena Ceausescu. Au plecat din 22″ – am raspuns. Si n-ai putut sa intreprinzi nimic?” – in sensul sa ii retin. Pai, nu era in misiunea mea”. Pai, n-ai primit ordin de la Directie?”. I-am explicat exact cum a venit ordinul si el a trantit furios telefonul.

Mai tineti minte cine v-a sunat de la Directia V sa inconjurati casa?
Da, insa nu are importanta, fiindca era un ofiter care transmitea un ordin de mai sus.

Banuiesc ca atunci nu stiati, dar mai tarziu ati aflat ca gen. Neagoe, seful Directiei V, se ascunsese in ziua de 22 decembrie si era de negasit.
Am auzit ceva, multi ani dupa, dar nu am dat importanta.

Dar, sa presupunem ca primeati un ordin explicit din partea Directiei V de blocare a lui Ceausescu la Snagov, ce faceati?
Executam ordinul Directiei V.

Nu aveati nici o retinere ca era vorba de seful statului?
Aceste considerente nu intrau in atributiile mele. Sigur ca analizam si eu situatia, dar ordinul venit sub o forma legala de la Directie trebuia executat. Probabil ca as fi avut unele probleme daca se dadea un ordin Aresteaza-l pe Ceausescu!”, dar un astfel de ordin nu putea veni, nu era regulamentar. De aceea un ordin de blocare a lui Ceausescu putea avea o forma regulamentara: Strange dispozitivul pe casa si nu iese nimeni”. Atunci, da, lucrurile erau clare.

Dar cand lipsea gen. Neagoe, peste el cine putea da ordine?
Generalul Vlad.

Asadar, putem trage concluzia ca, in lipsa lui Neagoe, gen. Vlad a dat ordinul de blocare a Ceausestilor la Snagov?
Eu nu trag nici o concluzie. Ordinul a venit sa inconjuram casa, dar nu a continut si ordinul de impiedicare a iesirii din cladire.

Alte lucruri neobisnuite s-au mai intamplat la Snagov?
Da. In perioada 22-25 aveam garda si la Vlasia, la gospodaria de partid. Ofiterul Petre Moraru m-a sunat ca in perioada 23-24 pe la el au trecut doua elicoptere pe directia Lipia-Ghermanesti. Nu stiam nimic de ele, acolo era un nod de cale ferata. Au trecut ziua. Nu puteau fi identificate dupa simbolurile de identificare vizuala. Gen. Rus daduse ordin sa nu se mai ridice nimic de la sol si ele zburau. Nu cred ca erau ale noastre.

Ce s-a intamplat cu Manea Manescu si Emil Bobu?
Manea si Bobu au plecat cu o masina de teren ARO, au iesit pe la coada lacului spre Targoviste, localitatea Coadele. Masina era a soferului lui Ceausescu, Nicu Obadiu. Acesta era de fapt barcagiul lui Ceausescu, cel care conducea barca cu motor pe lac. Din cauza lui se creau multe confuzii pentru ca toata lumea ii spunea Nea Nicu” si nu stiai prea bine despre cine e vorba. Manea Manescu si Emil Bobu erau grabiti sa ajunga la punctul de intalnire cu Ceausescu.

Putem trage concluzia ca Ceausescu avea un plan de reconstruire a puterii cu cei doi impreuna si sa dea ordine de undeva din teritoriu?
Probabil.

Va intreb din nou: credeti ca ordinul de inconjurare a casei a vizat arestarea lui Ceausescu?
De retinere, de oprire a lui acolo, astfel incat sa se stie precis unde este in caz ca se ia o decizie asupra lui.

Si daca venea un ordin de la partid, de la Dascalescu sau de la Gogu Radulescu sa-l eliberati?

Venea degeaba. Securitatea nu executa decat ordinele superiorilor sai.

Dar acuma va intreb altceva. La CPEx-ul din 17 decembrie, s-a spus ca securistii din garda i-ar fi arestat pe membrii CPEx daca il rasturnau pe Ceausescu.
Nu aveam cum sa cunosc ce se intampla acolo, nu cunosc situatia. Dar eu cred ca nu exista ofiter care sa nu execute ordinul generalului Vlad in acele momente, ori semnalele date, ordinele date inca din 16 decembrie noaptea aratau ca …s-a terminat cu Ceausescu.

Cum adica?
CD: Adica se sublinia ca noi slujim poporul romăn si respectam legile. In conjunctura de atunci, era suficient.

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. 12 Ianuarie 2009 09:39

    Deci … lovitura de stat militara?! right? :))

    Apreciază

  2. 12 Ianuarie 2009 15:57

    That’s right

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: