Eroul Naţional Zeul Nicolae Ceauşescu, pe covorul roşu de la Cannes. Homoştean, şeful Miliţiei şi al Securităţii, decorat de Președintele României Traian Băsescu!

Prima arestare a lui Ceauşescu Nicolae s-a produs în 1933, la doar 15 ani, pentru că răspândise manifeste cu ocazia unei greve şi îndemnase la acte de sabotaj. În următorii ani va fi arestat de mai multe ori, suferind condamnări la ani grei de închisoare corecţională pentru activitate comunistă, infracţiuni contra liniştii publice şi uneltire contra ordinii sociale (în iunie 1936 a fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov la 2 ani închisoare, amendă şi 1 an interdicţie de a părăsi comuna Scorniceşti; în august 1939 a fost condamnat în contumacie de către Tribunalul Militar Bucureşti la 3 ani închisoare.

La data de 25 noiembrie 1933, Prefectura Poliţiei Capitalei l-a înaintat pe Ceauşescu Parchetului Tribunalului Ilfov prin adresa nr. 109.593 pentru a fi cercetat şi trimis în judecată pentru „acte de sabotaj” şi „îndemn la grevă”.

În anul următor, la data de 28 august 1934, Prefectura Poliţiei Capitalei l-a înaintat Consiliului de Război de pe lângă Corpul II Armată, prin adresa nr. 105. 318 pentru a fi judecat pentru „răspândire de manifeste”.
––––––
S-au construit masiv blocuri: numai intre 1981-’85 s-au dat in folosinta peste 750.000 de apartamente cu termoficare si apa calda. In anii 1965-’70, mutarea populatiei de la sat la oras, ca efect al industrializarii, era considerata un fenomen de dorit. In 1984 a fost inaugurat Canalul Dunare-Marea Neagra, dupa o munca de noua ani. Canalul (de 64 km, scurteaza drumul catre Marea Neagra cu 400 km) avea taxe prea mari ca sa poata fi atragator pentru navigatori (1 $ SUA pentru fiecare tona de incarcatura) si pare tot un act de independenta, dar fata de URSS, cu care Romania impartea Delta Dunarii. In 1985, au inceput lucrarile la Casa Poporului, care urma sa devina sediul partidului si al guvernului.

Pensionarii in 2011 se sinucida

Arhitectul-sef, Anca Petrescu, avea la dispozitie o echipa de 400 de arhitecti. Au fost rase de pe fata pamantului trei cartiere – Uranus, Antim si partial Rahova – si 17 biserici. Zilnic, peste 20.000 de muncitori lucrau in trei schimburi. In cinci ani, a rasarit ca din pamant a doua cladire, ca marime, din lume (un volum de 2.500.000 mc), cu peste 7.000 de incaperi, unele cat un stadion. Nota de plata: circa 2 miliarde $.

Citeste Cum a semnat România acordul din 1972. Cotidianul. Cu toate măsurile luate pentru a se mări ponderea fondului de acumulare în venitul naţional utilizat, de la 17,1% cât a fost în perioada 1956-1960, la 29,5% în perioada 1966-1970, sursele de finanţare interne erau insuficiente pentru realizarea obiectivelor privind industrializarea şi modernizarea economiei Asa se traieste in anul 2010 – sursa: Adevarul
.

„Am o pensie de 230 de lei. Nu-mi ajunge nici măcar pentru mâncare. Noroc de vecini, care mă mai ajută din când, în când. Azi am mâncat doar un colţ de pâine. N-am soţie, am avut doi copii. Mi-au murit într-un accident şi am rămas singur. Am lucrat în armată. Acolo am rămas fără picior. Apoi am lucrat ca zilier, deoarece nimeni nu a vrut să mă angajeze cu un picior amputat”, povesteşte bătrânul.

Vasile Larion are o pensie de 233 de lei

Din cauza veniturilor insuficiente şi a stării precare de sănătate, Vasile Larion nu reuşeste să-şi plătească regulat datoriile.

„Am datorii la întreţinere de 3.000 de lei. Nu am cu ce să le plătesc. Mi-au oprit apa rece, lumina. Stau aici până or să mă dea afară. Ce să fac? Nu am unde mă duce. Am ajuns mai rău ca un câine! ”, spune cu glasul stins bietul vârstnic.

In 1973, Nicolae Ceausescu a permis infiintarea de joint-venture cu participare de capital occidental. Din primul an existau 20 de astfel de firme. Volumul schimburilor comerciale cu Occidentul aproape s-a dublat: de la 28% in 1965, la 45% in 1974. Intre anii 1971-’75, Romania a inregistrat o rata anuala de crestere a PIB-ului de 11,3%, neegalata niciodata.
Nicolae Ceausescu a fost primul presedinte roman care a vizitat Statele Unite, intr-un moment cand relatiile URSS-SUA erau extrem de incordate (1970); singurul care a refuzat sa se alature cartelului petrolului, infiintat in urma Programului General al CAER (1971), seful singurei tari din lagarul socialist membra a Bancii Mondiale si a FMI (1972).

Nicolae si Elena Ceausescu cu Regele Juan Carlos
La Vatican, papa Paul al VI-lea i-a spus (26 mai 1973): „Excelenta, rugam Cerul sa binecuvanteze activitatea dumneavoastra, pe care noi o urmarim cu mult interes, si am dori sa ne considerati niste umili sprijinitori ai politicii dumneavoastra de independenta si suveranitate, pe care o duceti cu atata consecventa.” Ceausescu a strans un numar considerabil de premii, medalii, ordine, titluri academice, a caror simpla insiruire ar umple peste trei pagini de revista.

Ceausescu cu cainii Sarona si Corbu
Noiembrie 1957. Un avion IL 14, avand la bord o delegatie a PMR ce zbura la Moscova pentru a participa la aniversarea Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, s-a prabusit la aterizare pe Aeroportul Vnukovo, la ora 17,48, din cauza unei erori de pilotaj. Au murit ministrul de externe Grigore Preoteasa si trei membri ai echipajului. Ceilalti pasageri au suferit rani grave. Nicolae Ceausescu, secretar al CC al PMR, a fost mai norocos.

A pozat – dovedind instinct politic – in europeanul promotor al independentei nationale. A acordat credite de milioane de dolari, gandite ca investitii viitoare si cooperare in exploatarea bogatiilor subsolului, a exportat produse industriale si armament.


Cel mai mare protest de după ’89
Liderii sindicali au anunţat că va avea loc în Piaţa Victoriei cel mai mare miting de după Revoluţia din decembrie 1989. Peste 1.200 de jandarmi şi aproape 700 de poliţişti au fost mobilizaţi în zona unde a avut loc mitingul. sursaí: EvZ.

Tv

11.40 – Mai mulţi pensionari au adus tablouri cu Nicolae Ceauşescu şi poartă tricouri cu fotografia dictatorului. Ei spun că pe vremea lui Ceauşescu se trăia mai bine. sursa EvZ.

După 20 de ani de democraţie, poza lui Ceauşescu s-a ridicat în Piaţa Victoriei din Capitală
Zeci de mii de oameni s-au strâns în Piaţa Victoriei, miercuri, nemulţumiţi de măsurile de austeritate date de Guvern.
Romanii au adus cu ei şi portretul lui Nicolae Ceauşescu. Protestatarii au amplasat în piaţă două mese, „masa săracului” şi „masa bogatului”. Pe „masa săracului” au pus cartofi şi covrigi, în timp ce pe masa bogatului au pus şampanie, pepene şi cozonac.
 

Nicolae si Valentin Ceausescu

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ DE LA CANNES. După Radu Muntean şi Cristi Puiu, astăzi este ziua lui Andrei Ujică la Cannes. Documentarul-maraton „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” va avea premiera mondială în afara competiţiei.

Viaţa lui Nicolae Ceauşescu (foto), reconstruită de Andrei Ujică într-un film artistic de montaj cu un titlu provocator, va fi astăzi în atenţia celor câteva mii de jurnalişti de la Cannes.

„Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, prezentată în selecţia oficială, în afara competiţiei (în aceeaşi secţiune în care au rulat şi filmele lui Woody Allen şi Oliver Stone), va fi proiectată pentru presă de la 11.00 (ora locală), în timp ce intrarea echipei pe covorul roşu este bifată în caietul festivalului în jurul orei 19.00.

„La urma urmei, dictatorul nu e decât un artist, care are posibilitatea să-şi pună integral în practică egoismul. E doar o chestiune de nivel estetic, dacă el se cheamă Baudelaire sau Bolintineanu, Ludovic al XVI-lea sau Nicolae Ceauşescu”, îşi provoacă regizorul Andrei Ujică audienţa.

Se discută deja pe holurile festivalului despre posibila abordare a unui asemenea subiect folosind imagini de arhivă şi nerăbdarea e suficient de mare încât şi reacţiile să fie consistente. „De la publicul cinefil şi de la presa de specialitate mă aştept la reacţii foarte bune”, spune regizorul pentru „Evenimentul zilei”.

Finalul, decembrie 1989

„Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” înseamnă muncă de laborator, de alegere, de montaj, de mizanscenă, de construcţie a unui material fluent din secvenţe decupate dintr-o arhivă uriaşă. Munca de căutare a însemnat, în primul rând, trierea a 250 de ore de imagini din cele aproape o mie selectate într-o primă cercetare în sertarele TVR şi ale Arhivei Naţionale de Filme.

Cele 250 de ore au devenit, în final, trei ore de film. „Eu nu tratez decât cei 25 de ani în care el s-a aflat la putere, de la instalarea sa, în 1965, până la prăbuşirea din 1989. Filmul se încheie pe 20 decembrie 1989, revoluţia am prezentat-o deja în «Videograme». Materialul preselecţionat avea o durată de 250 de ore. Pe acesta l-am vizionat, cu migală, oră cu oră, ca un funcţionar care se duce zilnic la serviciu”, povesteşte Andrei Ujică în caietul de presă al filmului, într-o discuţie cu Milo Rau.

„Imaginea lui s-a umanizat”

Sutele de ore de vizionare au avut un impact interesant asupra regizorului, care s-ar putea extinde şi asupra spectatorului. „După un timp capeţi acces, începi să-i înţelegi microgestica, mimica, inflexiunile vocii… Pot să spun că s-a petrecut o transformare: imaginea lui s-a umanizat. Toată tinereţea mea, Ceauşescu a fost ca un ecran pe care mi-am proiectat ura împotriva oricărei forme de totalitarism. Am trăit sub el de la vârsta de 14 până la vârsta de 29 de ani – atunci am plecat din România. Dar în tot acest timp el nu a fost altceva pentru mine decât obiectul abstract al unei uri opace”, continuă Andrei Ujică, regizor emigrat în Germania în anii 80, din cauza regimului lui Ceauşescu, ceea ce face istoria şi mai interesantă.

Cu o zi înainte de „Carlos”

Producţia românească rulează umăr la umăr cu un alt film însemnat cu roşu în calendarele jurnaliştilor de la Cannes, „Carlos”, în regia lui Carlos Assayas, coincidenţă care favorizează dezbaterea (după maratonul de cinci ore cu Carlos Şacalul, mâine, trei ore în compania lui Ceauşescu vor fi părut probabil ca o plimbare prin parc).

Prima îndoială pe care o au unii dintre criticii şi jurnaliştii români de pe Croazetă este aceea că audienţa străină nu va privi cu aceeaşi ochi filmul despre dictator, în primul rând pentru că prea puţine aspecte şi personaje din viaţa lui şi din epoca respectivă îi sunt familiare. Pe de altă parte, există convingerea că, graţie titlului şi subiectului, „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” va avea parte de mulţi spectatori, mai ales în România.

Criticul Andrei Gorzo e convins însă de contrariu: „Având în vedere că este un film documentar, «Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu» nu va fi văzut, probabil, de prea multă lume în România. Oricum, publicul nu va merge să vadă imaginile cu Ceaușescu, ci va merge să vadă valoarea artistică a filmului”.

„Cred că cel mai greu lucru va fi să convingi publicul să vină la cinema să vadă un documentar de trei ore. Pe lângă argumentul prezentării filmului în selecţia oficială de la Cannes şi al impactului garantat pe care îl va avea în presa de specialitate, va fi nevoie de o campanie de promovare beton, care să topească eventualele reticenţe şi inerţia publicului. Pentru că, o dată intrat în sala de cinema, «Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu» se dovedeşte a fi o experienţă teribil de captivantă.

Ce mi se pare interesant e că într-un fel îl vor vedea tinerii de 20 de ani, care nu l-au cunoscut pe Ceauşescu, şi într-un cu totul alt fel îl vor percepe cei care au peste 30 de ani şi au fost «infestaţi» ideologic de traiul în Epoca de Aur. În rândul celor din urmă, în special, filmul va genera, cu siguranţă, controverse – pentru că sfidează definitiv şi perfect credibil, dacă se poate spune aşa, percepţia pe care aceştia o au deja despre fostul dictator”, este de părere criticul de film Mihai Chirilov.

Autor: Florentina Ciuverca