Skip to content

Nicolae Ceauşescu a vândut germani de un miliard de mărci

24 Mai 2010


Ceauşescu a vândut germani de un miliard de mărci

„Toţi fură. Eu am văzut, zona achiziţiilor publice este aptă pentru corupţie. Din 2005 o spun. Îmi eşti prieten, îţi dau un contract şi plătim de zece ori, de o sută de ori mai mult faţă de preţul pieţei„, a declarat Monica Macovei, luni, în cadrul unei emisiuni televizate.
„Am văzut asta şi la PSD, PNL, şi la UDMR şi la PDL. Dar nu mă încântă să spun că asta face şi PNL şi PSD, că eu de la PSD nu am nicio aşteptare. Aşteptarea mea a fost de la PDL. De asta pentru mine e foarte grav ceea ce se întâmplă cu PDL. Constat că procedează absolut la fel ca toţi ceilalţi”, a precizat europarlamentarul.

Întrebată de moderator dacă îi spune aceste lucruri şi premierului Emil Boc, ea a răspuns: „Dar nu vă închipuiţi că domnul Boc nu ştie”.

Generalul israelian Moshe Dayan ulterior ministrul Apararii, impreuna cu Nicolae Ceausescu.

Acum cateva zile, piesa ‘Sold Out’, a regizoarei şi scriitoarei romane Gianina Cărbunariu, a repurtat un mare succes in Germania. Tema dramei readuce in prim-plan un subiect mai puţin cunoscut al „domniei” lui Nicolae Ceauşescu: vanzarea a peste 200.000 de etnici germani către Republica Federală Germania.

Colonelul (r) Stelian Octavian Andronic e un personaj destul de mediatizat. Ofiţer de informaţii externe, el a coordonat la un moment dat direcţia „Aport Valutar Special”, despre care se spune că gestiona „conturile lui Ceauşescu”.
Stelian Andronic: Pe Golda Meir am cunoscut-o bine, eram şeful secţiei consulare a ambasadei României, aveam contacte cu ea pe probleme de emigraţie. Şi pe Ben Gurion l-am cunoscut. Ţin minte că a venit la noi la o recepţie. În timp ce noi eram la costume, cu cravată, în ciuda căldurii, premierul a apărut cu nişte pantaloni lejeri şi cămaşă cu mânecă scurtă, descheiată la gât. Mi-a făcut impresia unui om foarte inteligent, bun politician.

Era la conducerea Israelului o echipă de oameni născuţi în Polonia şi URSS. Ei negociaseră de dinainte să ajung eu acolo cotele de emigrare cu românii. Înainte cu un an lucrasem la completat formulare de emigrare. Eram o echipă de opt oameni care lucrau opt ore pe zi la completat certificate de călătorie. Certificatele erau un act de călătorie numai dus, iar cei care plecau pierdeau în mod automat cetăţenia română.

Piesa de teatru “Sold Out”, cu care Gianina Cărbunariu a impresionat spectatorii germani, a readus în atenţia opiniei publice problema vânzării etnicilor germani de către Nicolae Ceauşescu, în perioada 1968-1989. Un adevărat comerţ cu oameni, din care fostul dictator ar fi obţinut un miliard de mărci.

Negocieri la hotel

De curând, ziarul german Sieben-buergische Zeitung, sub semnătura lui Ernst Meinhardt, a publicat un interviu cu cel care a fost, în toată acea perioadă, negociatorul guvernului federal german cu autorităţile române, dr. Heinz Günter Husch. Conform acestuia, înţelegerea cu partea română a însemnat, practic, plătirea unei sume de bani, în funcţie de pregătirea şi de vârsta fiecărui etnic german, în schimbul acordării acestuia, de către România, a paşaportului şi a dreptului de a părăsi ţara, pentru a se stabili în RFG.

Menachem Begin premierul Israelian alaturi de presedintele Nicolae Ceausescu 26 august 1977

Prima rundă de negocieri a avut loc între 9 şi 12 februarie 1968, în Bucureşti, la Hotel Ambasador, numărul celor vânduţi ajungând, în peste două decenii, la aproape o mie de oameni. Cea mai lungă rundă de negocieri a durat 11 ore pentru o singură persoană! Deşi Husch n-a dorit să avanseze vreo sumă referitoare la totalul banilor încasaţi de regimul ceauşist pentru aceste tranzacţii, autorul articolului, în urma studierii altor documente, a estimat câştigul României la un miliard de mărci germane. Pe de altă parte, în cartea lui de memorii “Ochii fericiţi”, fostul ambasador al RFG în România, între anii 1971-1976, Erwin Wickert, oferă detalii despre sumele care se plăteau pentru etnicii germani.

Astfel, pentru un caz normal se achitau 1.800 de mărci; pentru un tehnician sau un muncitor calificat – 2.900 de mărci; pentru un student – 5.500 de mărci; pentru un student în ultimul an de facultate – 7.000 de mărci; pentru absolvent de facultate – 11.000 de mărci. Bărbaţii şi femeile cu vârsta peste 62 de ani, respectiv 60 de ani, intrau sub incidenţa primei categorii, cea mai ieftină

Un milion de mărci pentru grupuri

Din alte documente rezultă că, în anul 1983, se plătea deja o sumă fixă, de 7.800 de mărci, pentru ca, în august 1989, aceasta să ajungă la 8.950 de mărci de persoană, indiferent de statutul, de pregătirea sau de vârsta acesteia. De asemenea, se făceau plăţi de câte un milion de mărci, în cazul în care partea română permitea unui număr mai mare de etnici germani să emigreze, faţă de plafoanele stabilite în acordurile negociate.

La o medie de 5.000 de mărci pentru o persoană şi un număr de aproximativ 200.000 de etnici germani răscumpăraţi astfel din România de către RFG, rezultă o sumă identică celei estimate de ziaristul german, de un miliard de mărci. Atât Husch, cât şi Wickert susţin că plata, care se efectua din fonduri speciale ale statului german, nu se făcea niciodată în România, sumele fiind depuse în bănci elveţiene.

Scriitoarea Herta Müller, «cumpărată» cu 8.000 de mărci

Născută la Niţchidorf, judeţul Timiş, în anul 1953, laureata Premiului Nobel pentru Literatură de anul trecut, Herta Müller, a trecut şi ea prin odiseea răscumpărării de către statul german. Scriitoarea a emigrat în 1987 în RFG, împreună cu soţul ei, Richard Wagner. Conform declaraţiilor din presă ale lui Radu Tinu, fost colonel de securitate, aflat în structura de conducere a Securităţii judeţului Timiş la acea vreme, pentru Herta Müller suma plătită părţii române a fost de 8.000 de mărci.
Pastorul Wurmbrand «a costat» 10.000 $

Pastorul Richard Wurmbrand , situat pe locul 5 în Topul “Cei mai mari români”, realizat în 2006 de TVR, a îndurat, din cauza activităţilor sale creştine, 14 ani de temniţă grea la Doftana, Rahova, Jilava şi Târgu Ocna, până în anul 1964. În cartea lui Radu Ioanid “Răscumpărarea evreilor”, se menţionează faptul că, în 1964, pastorul Stuart Hariis, conducătorul Misiunii Creştine Europene, a plătit suma de 10.000 de dolari serviciilor române secrete pentru a permite emigrarea lui Wurmbrand în SUA. Acesta s-a stabilit în America, decedând în anul 2001, la 92 de ani.

Evreii i-au adus 113.000.000 $

Un alt negoţ cu oameni, de pe urma căruia Ceauşescu a adunat sume uriaşe, a fost vânzarea etnicilor evrei către statul Israel. Conform estimărilor, în perioada 1968-1989, Ceauşescu a vândut peste 40.000 de evrei.


Operaţiunea începuse încă de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu- Dej, când peste 100.000 de evrei fuseseră trimişi în Israel, prin mijlocirea lui Henry Jacober, un comerciant evreu cu reşedinţa în Anglia, la Londra.

Operaţiunea a fost ulterior preluată de serviciile secrete israeliene. Interesant e că, la început, “plata” pentru aceştia a constat, parţial, şi în crearea de mari şi moderne ferme de păsări, porci şi curcani în România, pe banii statului israelian, foarte generos în aceste situaţii, după cum afirmă şi Radu Ioanid în cartea sa, “Răscumpărarea evreilor. Istoria acordurilor secrete dintre România şi Israel”.

Helmut Kohl Nicolae Ceausescu, Bonn 1976

Banii, depuşi în conturi speciale

Tot Ioanid susţine, în aceeaşi carte, referitor la sumele de bani plătite către statul român, că, în conformitate cu declaraţiile unui fost diplomat israelian de rang înalt, între 1968 şi 1989 “Ceauşescu a vândut e-xact 40.577 de evrei, pentru 112.498.800 de dolari, la un preţ de 2.500, apoi de 3.300 de dolari de persoană”. Banii se depuneau în conturi speciale, con-trolate direct de Ceauşescu, de întreaga operaţiune ocupându- se o unitate ultrasecretă din cadrul Centrului de Informaţii Externe (fosta DIE), UM 0107AVS.
Stelian Andronic: Eu am negociat emigrări atât cu vest-germanii, cât şi cu israelienii, care detaşaseră special un consilier al primului-ministru să se ocupe de asta. Despre Jacober ştiu că el a iniţiat, înainte să fiu eu în sistem, tratative de emigrare. Cât am lucrat eu în sistem ştiu că se negocia direct, la nivel guvernamental. Jacober putea eventual să se înţeleagă cu reprezentantul israelian sau german şi să treacă anumite persoane pe o listă de priorităţi.

Vă filau israelienii când ieşeaţi în oraş?

Erau foarte bine organizaţi. Practicau atât un filaj de faţă, cât şi unul discret. Câteodată dispărea filajul evident, se părea că am scăpat, dar de fapt abia atunci ne supravegheau mai tare. Eu, când am terminat misiunea, am făcut un raport detaliat de 50-60 de pagini despre metoda israelienilor, şi serviciile noastre s-au inspirat de acolo.

Henry Kisinger, Nicolae Ceausescu 1983

Kissinger a fost „maestru de ceremonii“

Indiferent dacă era vorba despre emigranţi sau despre economie, omul din spatele tuturor negocierilor era de fiecare dată acelaşi, indiferent dacă la preşedinţia SUA era Nixon, Ford sau Lyndon Johnson: Henry Kissinger, legendarul diplomat care a supravieţuit schimbărilor din administraţia americană.

Celebru pentru pragmatismul aplicat în relaţiile internaţionale, Kissinger apare în stenogramele Departamentului de Stat ca un personaj dispus să tranzacţioneze favorurile acordate de capitaliştii americani către socialiştii români, dar de fiecare dată contra unui preţ.

În vizita sa la Bucureşti din noiembrie 1974, Kissinger îi aducea lui Ceauşescu două veşti bune şi o condiţie. În primul rând, îl asigura că relaţiile România-SUA rămân în picioare şi sub noua administraţie Ford, care a urmat la conducerea SUA după prăbuşirea lui Nixon în urma scandalului Watergate. În ceea ce priveşte clauza naţiunii celei mai favorizate, diplomatul american era, de asemenea, optimist: „Sperăm că legislaţia va trece în două sau trei săptămâni. Imediat ce va fi aprobată, România va primi clauza“.

„O mică problemă“

Exista, însă, ceea ce chiar Kissinger numea „o mică problemă“: amendamentul Jackson- Vanik, respectiv condiţia de a fi exceptate de la acordarea clauzei ţările care nu permiteau libera circulaţie a persoanelor. „Vom accepta orice gest prin care România se conformează amendamentului“, îi spunea Kissinger lui Ceauşescu.

Secretarul de stat american a simţit nevoia să apese şi mai mult pe subiect: „Nu cred că emigrarea evreilor ar fi o problemă majoră, dar ceva simbolic cu privire la cei cu dublă cetăţenie şi familiile de americani ar elimina orice dubiu în această privinţă. Intenţia noastră este să acordăm clauza României la câteva săptămâni după aprobarea legislaţiei şi înaintea oricărei alte ţări din Europa de Est“.

Anunțuri
15 comentarii leave one →
  1. 24 Mai 2010 15:45

    Era destept asa am scapat de 200,000 de nemti, svabi

    Apreciază

  2. Geo permalink
    24 Mai 2010 17:07

    O spui la modul ironic nu ?

    Apreciază

  3. 24 Mai 2010 17:48

    @Geo,
    intrebarea este unde a disparut banii ?

    Apreciază

  4. ghitza permalink
    24 Mai 2010 20:37

    de ce ar fi vanzatorul mai rau decat cumparatorul???!! era o intzelegere reciproc avantajoasa , statul roman era despagubit pentru cheltuielile cu scolarizarea „vandutzilor” .; la ce pret se vindeau fotbalistii, handbalistii, atletii….???la ce pret a fost vandut bekembauer de catre nemtzi??

    Apreciază

  5. iuliana permalink
    24 Mai 2010 20:41

    PROBABİL S A CALCULAT CIT A COSTAT STATUL ŞCOLARİZAREA,SPECİALİZAREA ,PERSOANEİ RESPECTİVE,DACA NE GINDİM CA IN ACEA PERİOADA KELTUİELİLE ERAU SUPORTATE DE STAT !!! DACA A FOST CORECTA PROCEDURA SAU NU ,TREBUİE SA PRECİZEZE ORGANELE COMPETENTE !!!
    DESİGUR ,ESTE İMPORTANT Şİ CE S A INTIMPLAT CU ACEŞTİ BANİ,UNDE AU AJUNS Şİ CİNE İ A FOLOSİT !!!

    Apreciază

  6. 24 Mai 2010 22:24

    Pai de ce nu incasam si in ziua de azi bani de la cine emigreaza ?

    Apreciază

  7. Christian Sael permalink
    25 Mai 2010 11:58

    Era smecher Nicolae al nostru. A procedat cum trebuia. Daca n-ai nevoie de ceva vindet-i la talcioc. Asa am scapat si eu cu familia in 1978. Executarea lor nu avea nici o baza legala, ma mir ca cei raspunzatori nu ai fost trasi la raspundere nici in zilele de azi. Romania ca sa-si recistige credibilitatea pe plan mondial cei raspunzatori de crime ar trebuie sa-si plateasca pentru faptele lor.

    Apreciază

  8. 25 Mai 2010 13:52

    @Christian Sael,
    scurt si cuprinzator, ai zis totu’ intr-un cuvant !!

    Apreciază

  9. iuliana permalink
    25 Mai 2010 16:06

    DACA ESTE REAL CE AFİRMA/DENUNTZA MONİCA MACOVEİ FARA RETZİNERİ IN FATZA PRESEİ,ESTE FOARTE GRAV Şİ DEOSEBİT DE RUŞİNOS ,JOSNİC,PT.CEİ İMLİCATZİ IN FURT !!!

    Apreciază

  10. 25 Mai 2010 16:18

    IULIANA,
    Monica Macovei este o femeie sincera, daca ea afirma asemenea lucruri inseamna ca are dreptate.

    Apreciază

  11. Legion etrangere permalink
    25 Mai 2010 20:37

    O afacere buna pentru Romania in acea perioada. DarMonica Macovei daca stie atatea despre aceste afaceri de ce nu a spus nimic in cei 20 de „libertate democratica” ? Cel putin Ceausesc nu a omorat evrei asa cum toata „lumea evreiasca” sustine acest lucru.Pe bani si nu numai…i`a scos afara pe multi pe care probabil in alte tari ar fi fost arestati, schingiuti, persecutati cu adevarat.

    Apreciază

  12. 25 Mai 2010 20:47

    @Legion etrangere,
    nu numai Romania a fost unica tara din blocul comunist care n-a rupt relatia cu Israel.
    Despre Macovei, crede-ma ca stie ce spune.

    Apreciază

  13. cofetar permalink
    26 Mai 2010 09:32

    ceausescu a procedat exemplar cu cei peste 200.000 de jarmani si cu peste 50.000 de jidovi..i-a vandut ca avea nevoie de bani..ca orice hotztean, stia comert: vindea oameni foarte buni meseriasi si comercianti, dupa ce regimul co.muist ii lichidase pe altii prin cele puskarii, si a facut rost de bani ca sa-si cumpere utilaje vechi, revopsite, care zaceau nefolosite prin uzine…am ramas totusi cu zigoinisher, care nu vor sa fie vanduti nimanui…pai ar ramane nastase fara votanti!!!! pai de ce ne miram ca ascazut co.ificientul de intelighentie, si ca s-au inmultit amaneturile!!!!!

    Apreciază

  14. 26 Mai 2010 09:52

    @COFETAR,
    dar astia capitalistii sunt mai prosti?

    Apreciază

  15. 11 Octombrie 2010 14:49

    Ponta va candida împreună cu Diaconescu, cei doi încearcă să îl convingă şi pe Dragnea – surse
    Vicepreşedintele PSD, Victor Ponta, a ajuns la o înţelegere cu Cristian Diaconescu, acceptând să candideze în echipa acestuia, pentru funcţia de preşedinte executiv sau secretar general, în funcţie de un răspuns pe care cei doi îl aşteaptă şi de la Liviu Dragnea.
    Surse din PSD au declarat, vineri, pentru GPM, că Ponta a decis să candideze împreună cu Cristian Diaconescu, în cazul în care congresul va accepta modificarea statutului în sensul impunerii de către preşedintele câştigător a unei echipe de conducere.
    Aceleaşi surse au arătat că Diaconescu şi Ponta i-au făcut o ofertă lui Liviu Dragnea, pentru a candida împreună, Dragnea având de ales între funcţia de preşedinte executiv sau secretar general, în funcţie de alegerea acestuia Ponta urmând să ocupe cealaltă funcţie rămasă liberă din primele trei ale ierarhiei naţionale.
    Liviu Dragnea, pe de altă parte, este inclus şi în planurile lui Mircea Geoană, pentru candidatura la funcţia de secretar general, el nedându-i însă actualului lider asigurări ferme în acest sens. http://felixilie.sufx.net/
    Sursele menţionate au arătat că Ponta şi Diaconescu încearcă, pe de altă parte, să îl convingă pe Mitrea, care şi-a anunţat deja sprjinul, într-o formă sau alta, pentru fostul ministru de externe, să renunţe la a-şi asuma o candidatură pentru funcţia de secretar general al PSD în echipa Diaconescu.
    Felix Ilie
    Seful Departamentului de Comunicare

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: