Skip to content

Ideea complotului împotriva lui Ceauşescu s-a născut imediat după cutremur. Un general prosovietic şi un activist afemeiat, două piese importante ale conjuraţiei – Ştefan Kostyal: Ceauşescu care îl avea ca „port-drapel” pe Ion Iliescu- Kostyal susţine că Ceauşescu ţinea grupul complotiştilor sub o strictă supraveghere, complotiştii se bazau şi pe generalul Iulian Vlad

28 Aprilie 2011

generalul Ştefan Kostyal

generalul Ştefan Kostyal

Planul pentru a-l „debarca” pe „Geniul din Carpaţi” s-a născut imediat după cutremurul din ziua de vineri, 4 martie 1977. Seismul de 7,3 pe scara Richter, produs la 21:22, a durat 55 de secunde. Urmări catastrofale: 1578 de morţi, dintre care 1424 numai în Capitală. Ceauşescu, aflat în Nigeria, participa la dineul dat de preşedintele acestei ţări, iar la Bucureşti era haos, beznă, moarte şi disperare. Autorităţile au fost practic paralizate timp de mai multe ore. Ulterior, un grup de militari, printre care şi generalul Ştefan Kostyal, a realizat că oamenii din posturile-cheie ale statului, cei pe care se baza Ceauşescu, reacţionează cu mare întârziere în situaţii limită, mai ales atunci când lipseşte comandantul suprem. Cutremurul arătă complotiştilor slăbiciunea sistemului şi, surprinză!, generalul Iulian Vlad, fostul comandant al Securităţii, făcea parte din grupul celor care doreau înlăturarea lui Ceauşescu. Informaţiile sunt inedite. Un militar prosovietic din armata României comuniste şi un înalt activist de partid amestecaţi în complotat împotriva lui Ceauşescu. Doi oameni care, prin diverse operaţiuni, au încercat să procure arme pentru înlăturarea liderului comunist, două destine diferite.

Domiciliu obligatoriu

EMIL BERDELI :Recent, am avut o amplă discuţie cu generalul Ştefan Kostyal. La 90 de ani, are o memorie excelentă şi oferă încă foarte multe informaţii despre conjuraţia împotriva lui Ceauşescu care îl avea ca „port-drapel” pe Ion Iliescu, după cum afirmă chiar generalul. Kostyal pare însă mai prudent în declaraţii decât în 1994, atunci când relata pe larg Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 despre complotul la care a luat parte.

Vasile Patilineţ

Vasile Patilineţ

Generalul, mai tânăr cu doi ani şi jumătate decât Ceauşescu, l-a cunoscut pe cel din urmă în arestul din Braşov, încă din 1936. Apoi, cei doi s-au mai întâlnit până ce între ei s-a căscat o prăpastie de netrecut. În 1970, afirmă Kostyal, el şi-a manifestat făţiş opoziţia faţă de cultul personalităţii lui Ceauşescu, reproşându-i liderului de la Bucureşti că se îndepărtează de comunism. În consecinţă, şeful statului de atunci l-a scos pe general din armată, stabilindu-i domiciliu obligatoriu.

Sovieticii l-au ocrotit pe general

Interlocutorul meu a fost arestat sub acuzaţia de furt de energie electrică şi trafic de valută, dar îmi mărturiseşte că totul a fost doar o înscenare a Securităţii. Kostyal susţine că Ceauşescu ţinea grupul complotiştilor sub o strictă supraveghere, iar arestarea sa nu a fost o surpriză. Nu neagă o clipă ataşamentul său de dinainte de 1989 faţă de Uniunea Sovietică, susţinând că a fost şi rămâne un comunist convins. Admite şi faptul că sovieticii l-au ocrotit în câteva momente dramatice. Mai precis, atunci când Securitatea ar fi dorit să-l lichideze pur şi simplu, dar tot el adaugă acum: sovieticii nu s-au amestecat în complot, chiar dacă ştiau de la el foarte multe detalii, însă nici n-au dezaprobat conjuraţia împotriva lui Ceauşescu.

Copilărie şi tinereţe comunistă

Ştefan Kostyal, născut în 1920, a fost arestat pentru prima dată la vârsta de 13 ani. Acuzaţia: activităţi subversive şi răspândire de manifeste comuniste. La 14 ani, a fost condamnat şi trimis, 4 ani, într-o şcoală de corecţie. Eliberat în 1938, Kostyal s-a întors la Timişoara, oraşul său natal, unde, afirmă el, a refăcut organizaţia PCR. În 1940, este la un pas de a fi arestat din nou de Siguranţă, tot pentru activităţi subversive, dar fuge în URSS. Sovieticii nu cred o iotă din povestea sa de aprig luptător împotriva capitalismului şi burgheziei, chiar dacă Partidul Comunist din România era atunci o anexă a KGB, aşa că îl trimit pe fugar, fără prea multe vorbe, în lagărul de la Vorkuta, aproape de ţărmul Oceanului Îngheţat, unde stă 7 ani. Apoi, s-a întors în ţară. La scurtă vreme, îi este recunoscută activitatea comunistă de către noua putere şi devine ofiţer, ocupând mai multe funcţii politice în armată. Timp de şase luni, Kostyal a fost coleg cu Ceauşescu la Academia Militară. S-au mai întâlnit şi atunci când cel din urmă deţinea, în regimul Gheorghiu-Dej, funcţia de ministru-adjunct al forţelor armate, însă discuţiile dintre ei n-au fost tocmai amiabile, povesteşte generalul.

Edificiul se prăbuşea rapid fără Ceauşescu

În primăvara anului 1977, la doar câteva zile după cutremur, planul lui Kostyal (care făcea parte din grupul generalul Ion Ioniţă) de a-l debarca pe Ceauşescu prindea contur. Ioniţă şi-a dat seama că dacă, într-un fel sau altul, liderul comunist este îndepărtat de subalterni, tot edificiul construit de el, aparent solid, se prăbuşeşte precum un castel din cărţi de joc.

Generalul îşi aduce aminte foarte bine momentul în care Ion Ioniţă îi spunea, referindu-se la cutremurul din ’77, că autorităţile comuniste de la Bucureşti n-au putut gestiona situaţia de criză, că fără lider, plecat în Africa, erau de-a dreptul paralizate. Atunci, complotiştii au realizat că îl pot da jos pe Ceauşescu printr-o lovitură militară, susţine Kostyal. Informaţia este inedită, în sensul că nu se ştia exact când a fost luată hotărârea.

În 1994, generalul vorbea pe larg în faţa Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989 despre complotul eşuat din 1984 (prima încercare serioasă de a-l răsturna pe Ceauşescu), despre armamentul pe care complotiştii doreau să-l obţină de la ambasada sovietică (100 de pistoale, dintre care 50 cu amortizor), despre refuzul consulului sovietic de a se amesteca în livrarea pistoalelor. Tot în faţa Comisiei, generalul a dezvăluit şi componenţa „Grupului Militar de Rezistenţă”, a grupului format din civilii care se alăturase conjuraţiei, precum şi amănunte despre arestarea sa şi stingerea complotului.

Azi, după cum spuneam mai sus, Kostyal este mai prudent în declaraţii. Totuşi, în timpul unui recent interviu dat de general, la care am participat, Kostyal a oferit o informaţie inedită: complotiştii se bazau şi pe generalul Iulian Vlad, ultimul şef al Securităţii.

Pe căi ocolite, fiindcă Vlad nu dă declaraţii ziariştilor, am aflat însă că fostul şef al Securităţii neagă informaţia.

Ceauşescu începe să se teamă de tovarăşii de drum

Sfârşitul anilor ’70. Ceauşescu era din ce în ce mai suspicios. Fuga generalului Ion Mihai Pacepa îi zdruncinase încrederea în colaboratorii cei mai apropiaţi. Aşa că a ordonat Securităţii ca şi cei mai apropiaţi tovarăşi de drum să fie verificaţi la sânge, mai ales dacă au avut relaţii apropiate cu fugarul.

Vasile Patilineţ, deputat în MAN, membru al CC al PMR, ulterior PCR, responsabil cu Securitatea, ministru în două guverne comuniste, i-a stat alături lui Ceauşescu încă de la înscăunare, dar a fost luat în colimator din cauza prieteniei cu Pacepa.

O notă strict secretă a Securităţii, din 31 august 1979, arată faptul că lui Vasile Patilineţ, ministrul minelor, petrolului şi geologiei, i se cunoştea fiecare mişcare. Chiar şi faptul că Petre Maxim, şeful de cabinet al ministrului, se comporta, cel puţin în opinia Securităţii, ca un veritabil proxenet. De altfel, într-un document al Securităţii se poate citi: „Vasile Patilineţ intră direct din cabinet în sala de colegiu, nemaifolosind uşa principală aşa cum s-a procedat pînă la venirea sa în acest minister. Prin uşa principală de la sala de colegiu, Maxim Petre a fost văzut cum introduce diferite femei în această încăpere şi apoi închide uşa. Atît femeile respective, cît şi tovarăşul Vasile Patilineţ nu circulau prin uşa principală a cabinetului, spre a nu fi văzuţi de secretară sau de personalul muncitor. Au mai fost introduse în această cameră de Maxim Petre următoarele femei: (nume cenzurate de CNSAS)”. Acelaşi document arată: „Se comentează (în minister – n.n.) că, la Petroşani – Hunedoara, tovarăşul Patilineţ are amenajată o vilă pe care o foloseşte singur, unde se duce cu femei, vilă pentru care combinatul minier Valea Jiului a cheltuit circa un milion de lei cu reparaţiile şi mobilarea”.

Kostyal confirmă participarea lui Patilineţ la complot

Cu cinci ani înainte ca Nicolae Ceauşescu să ajungă cu spatele la zidul cazărmii de la Târgovişte, Patilineţ a murit în Turcia – ţară în care era ambasador -, într-un accident de maşină, se spune, ducând în mormânt multe secrete. Nu există dovezi că a fost ucis la ordinul dictatorului fiindcă ar fi fost amestecat în conjuraţie. Însă, nici n-a fost urmărit cu stricteţe de Securitate, apoi pus pe linie moartă la ordinul lui Ceauşescu, doar pentru că îi plăceau femeile.

La jumătatea anilor ’80, Patilineţ ar fi fost desemnat succesor de către grupul civililor care dorea răsturnarea lui Ceauşescu. S-a spus şi că, de fapt, în Turcia, el ar fost împuşcat în cap, zvon întreţinut şi de informaţia că membrilor familiei nu li s-a permis deschiderea sicriului.

Generalul Ştefan Kostyal confirmă faptul că Patilineţ a făcut parte din grupul civil al complotiştilor. Mărturiseşte chiar că, la un moment dat, urma să aibă o întâlnire cu el, contramandată de către Virgil Măgureanu.

Însă, după cum susţine tot Kostyal, grupul militarilor nu se baza pe Patilineţ. Ambasadorul, explică generalul, era prea departe pentru a-l înlocui imediat pe liderul comunist. Planul complotiştilor, născut imediat după cutremur, consta în arestarea lui Ceauşescu şi înlocuirea sa cu un alt activist într-un timp atât de scurt încât stâlpii puterii comuniste să se năruie rapid.

Şi Patilineţ a fost amestecat într-o tentativă de livrare de arme pentru complot, via Turcia, dar se pare că a fost mai puţin norocos. Sau, poate că el n-a avut o protecţie eficientă, precum aceea de care s-a bucurat generalul Kostyal.
Ironia sorţii, Patilineţ a locuit în Strada Herăstrău, numărul 35. După misterioasa sa moarte, vila din Cartierul Primăverii a fost ocupată de către celebrul Ion Dincă, numit şi „Te-leagă”, un stâlp al puterii lui Ceauşescu. Apoi, după 1989, casa a fost ocupată de către Virgil Măgureanu, fost director al SRI care, de asemenea, a jucat un rol important în complot, dar şi după căderea liderului comunist

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. valerica radu permalink
    16 Ianuarie 2013 12:15

    Ceausescu a avut idealurile lui unele bune chiar foarte bune pentru interesele poporului roman ,iar altele rele unele chiar foarte rele (de exemplu interzicera valutei si a altor bunuri sau metale pretioase aduse de afara ,o politica dea dreptul timpita ,-normal tot ce este de calitate si se aduce in tara pentru binele tarii mele si poporului meu este de bun agur! numai ca el era cu un orizont ingust in privinta asta dar pentru acele vremuri a fost un adevarat nationalist cu mesaj de pace si respekt reciproc intre popoare ).Ceausecu si sotia sa au fost mesageri ai pacii si respectului in Lume!.O data cu moartea lor a murit pace ,echilibrul si respectul in Lume.! Cind vor renaste acestea ?Timpul este cel ce are raspunsul !Si timpul Inseamna Dumnezeu !!!
    Complotistii au fost animale care au avut sansa sa li se acorde increderea ca ar fi oameni -patrioti si ei erau doar bestii cu masca de om.Din totdeauna au fost bestii care au distrus binele si echilibrul in folosul dezechilibrului si haosului,care defapt este mediul lor,asa le este lor bine !.Tocmai de aceea trebuie omenirea sa creeze iarasi echilibrul si respectul intre oameni si natiile acestei planete astfel adevaratul bine sa domneasca pe pamint -,Pacea !

    Apreciază

  2. loly permalink
    10 August 2014 10:43

    totul este apa de ploaie, gogosi ,daca cineva ar fivrut sa-l omoare pe ceausescu ar fi reusit am auzit un mare realizator tv ca el ar fi vrut sa-l PUSTE,, pe ceausescu probabi in cur dar el statea cu fata dupa razboi multi vitezi searata .

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: