Skip to content

Ceauşescu în compania intelectualilor rebeli – 1934

26 Iulie 2011
tags:

Ceauşescu a cunoscut intelectuali de stânga: scriitorul Gellu Naum, compozitorul Matei Socor. Dar şi pe Mihail Roller şi Scarlat Callimachi. În a doua jumătate a anului 1934, Ceauşescu a fost arestat de mai multe ori. De fiecare dată a fost pus în libertate.

În august 1934, după cum a scris în autobiografie, tânărul Ceauşescu a fost cooptat în Comitetul Central al tineretului antifascist. Ce a făcut în continuare, se poate afla din dosarul personal întocmit pe numele lui de Siguranţa statului, aflat la Arhivele Naţionale. Noua sarcină i-a adus dese confruntări cu poliţia. Arestat de mai multe ori, pentru intervale scurte de timp, nu a ajuns niciodată în faţa justiţiei.

Matematica revoluţiei

În după-amiaza de 26 august 1934, Ceauşescu a fost arestat a treia oară. Era cu Fred Demostene, un student la matematici, şi cu Iosif Schwarz, funcţionar. Cei trei se întâlniseră într-o casă din strada Echinoxului nr. 53. Locuinţa conspirativă se afla în zona Filaretului, lângă Sanatoriul TBC. La Fred Demostene, agenţii de stradă au găsit o scrisoare de patru file. În ea se vorbea despre situaţia muncitorilor din fabricile bucureştene. Asupra lui Ceauşescu nu s-a găsit nimic compromiţător. Dar poliţia îl căuta. La începutul lui august 1934 îi dăduse muncitorului Ion Durbacă nişte manifeste. Acesta trebuia să le împartă la Fabrica Industria Bumbacului, situată în Şoseaua Iancului nr. 90. Durbacă fusese prins de poliţie, iar la cercetări a spus de unde are materialul de propagandă.

La ora 20.30, Ceauşescu a ajuns în arestul poliţiei. Nu înainte ca ofiţerul de serviciu să-i fi confiscat şapte lei, cravata, cureaua, gulerul şi portofelul. După două zile de anchetă, poliţia i-a trimis pe cei trei la Consiliul de Război. Pentru continuarea cercetărilor şi eventuala trimitere în faţa judecătorului. În cazul lui Ceauşescu, ofiţerul de Siguranţă recomanda o confruntare cu Ion Durbacă, aflat la acel moment în închisoarea Jilava. Deşi exista o mărturie împotriva lui, tânărul cizmar a fost eliberat şi de această dată.

După nicio lună, Nicolae Ceauşescu a fost arestat iarăşi. O dată în ziua de 18 septembrie 1934. L-au ridicat agenţii de la Circa 13 Poliţie şi l-au trimis la Prefectura Poliţiei Capitalei. După o noapte petrecută în arest, a fost eliberat la 19 septembrie. „Plasare la domiciliu prin circa respectivă”, a scris comisarul Gheorghe Ananiu pe procesul-verbal de arestare.

Doar o zi a stat liber. În 20 septembrie a fost arestat iarăşi, în zona Foişorului de Foc. Matei Socor, „legătura” lui superioară, închiriase o cameră de la Petre Enache, proprietar din strada Foişor nr. 9. În documentele poliţiei, camera figura ca „sediul Comitetului Antifascist Sector II Negru”. Proprietarul observase că „maiâ mulţi indivizi ţin întrunire la acel sediu, care este oprită”, şi a mers să reclame la poliţie. După asasinarea premierului I.G. Duca de către legionari, în decembrie 1933, Bucureştiul era considerat teritoriu sub stare de asediu. Astfel de întruniri ar fi trebuit aprobate de Corpul II Armată. La finalul carierei, în decembrie 1989, Ceauşescu avea să folosească şi el procedura. În 21 decembrie 1989, prin decret prezidenţial a fost instituită starea de necesitate în judeţul Timiş.

În compania intelectualilor rebeli

În seara de 20 septembrie 1934, comisarul Anton Ananiu de la Circa 13 l-a însoţit pe proprietar în strada Foişor nr. 9. „Ne-am transportat la faţa locului, raporta comisarul superiorilor, unde am găsit mai mulţi indivizi la care le vorbea tânărul Matei Socor despre fascism şi cerea egalitate pentru toţi cetăţenii”. Poliţistul i-a somat să sfârşească întrunirea, cei din casă l-au ignorat. Atunci, comisarul a plecat după ajutoare. De la secţie a telefonat la Prefectura Poliţiei Capitalei, care a trimis o camionetă cu 12 gardieni publici. Abia au reuşit să-i ridice, accentua comisarul dificultatea misiunii în raportul către superiori.

Comisarul Anton Ananiu a arestat în total 21 de persoane. Printre aceştia – Matei Socor, preşedintele Tineretului antifascist, şi „prinţul roşu” Scarlat Callimachi. Participase şi Grigore Preoteasa, student şi membru în conducerea UTC, viitor ministru de Externe. Precum şi scriitorul Gellu Naum, pe atunci student. Printre arestaţi s-a numărat şi Mihail Roller, responsabilul cu falsificarea istoriei României în primele decenii ale regimului comunist. Comisarul i-a scris greşit numele, „Rolter”, dar la profesie a consemnat „inginer”. Din dosarul lui de la Siguranţă se ştie că în ilegalitate, lui Roller i se spunea „inginerul”.

Tabelul original care-l arată pe Ceauşescu în compania unor intelectuali comunişti Foto: ANIC



La ocupaţia lui Ceauşescu, poliţistul a notat „student”. Din neatenţie, probabil, pentru că dintre cei 21 de arestaţi, şapte aveau această ocupaţie. Împreună cu ceilalţi, Ceauşescu a fost trimis de agentul Anton Ananiu la Prefectura Poliţiei Capitalei, unde lucrurile au decurs conform procedurilor. Din nou percheziţie, iarăşi Ceauşescu nu avea asupra lui niciun act. Probabil că în timpul scurs de la precedenta arestare îşi cumpărase un „ceasornic brăţară”, consemnat în procesul-verbal de percheziţie întocmit la ora 23 din noapte.

De această dată, cercetările au durat şi mai puţin. De la Prefectură, Ceauşescu a fost trimis la Circa 26 de poliţie, în raza căreia îşi declarase domiciliul. Constantin Drăghicescu, comisar ajutor la respectiva secţie, l-a dus în strada Canonicul Bunea nr. 6. Şi l-a predat patronului său, „unde continuă a lucra”, nota ofiţerul în raportul către superiori. Strada Canonicul Bunea era aproape de strada Echinoxului, unde fusese arestat la finele lunii august. Avertismentele poliţiei nu i-au fost suficiente. Luna următoare, situaţia avea să se repete de încă două ori.

” Ne-am transportat la faţa locului, unde am găsit mai mulţi indivizi la care le vorbea Matei Socor despre fascism şi cerea egalitate pentru toţi cetăţenii.”
Anton Ananiu
comisar de poliţie

Taina lui Roller

Mihail Roller Foto: militiaspirituala.ro


Mihail Roller s-a născut la 6 mai 1908, la Buhuşi. În tinereţe a trăit câţiva ani în Germania şi în Franţa. După informaţiile Siguranţei, ar fi fost membru al partidelor comuniste din aceste ţări. A revenit în România în 1931 şi a continuat să activeze în mişcarea comunistă. În anii ’30 a fost arestat de mai multe ori, dar nu a ajuns să fie judecat. Perioada războiului a petrecut-o în URSS. După ajungerea partidului comunist la putere trecea drept principalul specialist al PCR în materie de istorie. În anul 1948, sub semnătura lui a apărut „Istoria RPR. Manual pentru învăţământul mediu”. În 1958 a căzut în dizgraţie, fiind considerat singurul vinovat de mistificarea istoriei. Roller a murit în iunie 1958, la vârsta de 50 de ani. În jurul morţii sale s-au ţesut mai multe legende. Se spune că impasul din carieră, problemele de sănătate şi moartea unicului său copil l-au împins spre sinucidere.

Coleg cu Gellu Naum în mişcarea antifascistă

În seara de 20 septembrie 1934, odată cu Ceauşescu a fost arestat şi viitorul scriitor Gellu Naum, pe atunci student la Facultatea de Litere şi Filozofie a Universităţii din Bucureşti. După ştiinţa Poliţiei, Naum făcea parte din celula comunistă de la Universitate condusă de Grigore Preoteasa. Gelu Naum s-a născut în 1915, la Bucureşti. În scurt timp a rămas orfan. Tatăl său, colonelul Andrei Naum, a murit în Primul Război Mondial. Copiii au rămas în grija mamei.

„Poema” pe ziduri

Din actele întocmite de Siguranţă pe numele său reiese că în anii ’30 a fost arestat de mai multe ori. O dată pentru că scrisese în revista „Tânăra generaţie”, socotită de autorităţi focar de propagandă comunistă. Altă dată, în decembrie 1935. Atunci, un gardian public l-a prins scriind parole comuniste pe zidurile unor case din strada Doctor Felix şi Bulevardul I.G. Duca din Capitală. În 1938 a plecat să studieze la Paris. După ajungerea partidului comunist la putere nu a deţinut funcţii, dedicându-se literaturii. A scris poezie, proză, eseu, piese de teatru, literatură pentru copii. Pentru activitatea sa literară a fost premiat în mai multe rânduri.

După exemplul lui Naum, familia demnitarului Gogu Rădulescu şi-a cumpărat o casă de vacanţă la Comana. Astfel satul a devenit un centru al elitelor culturale din anii ’80. Acolo se vor întâlni mulţi dintre scriitorii şi artiştii ce vor conta ca disidenţi după 22 decembrie 1989. A murit în 2001, la Bucureşti.

Şeful lui Ceauşescu din 1934 a compus Imnul RPR

În a doua jumătate a anului 1934, superiorul lui Nicolae Ceauşescu era Matei Socor. În autobiografia din 1945 viitorul lider al României l-a menţionat pe compozitor printre cunoştinţele sale din perioada ilegalităţii.

Internaţionala, pe portativ german

Născut la Iaşi în 1908, Matei era fiul gazetarului Emanoil Socor. Matei Socor frecventase cursurile Conservatorului din Bucureşti. Apoi a plecat la Leipzig, pentru continuarea studiilor muzicale. A stat în Germania din 1930 până în iunie 1933. În dosarul său de la Siguranţă, la rubrica meserie agenţii au completat în mai multe moduri. „Regisor”, dar şi „muzicant”, semn că profesia lui suna destul de exotic pentru apărătorii legii. După revenirea în ţară a fost colaborator al Institutului de Folclor din Bucureşti, dar şi-a dedicat o mare parte din timp şi politicii. Socor avea misiunea să câştige simpatia tinerilor pentru cauza „antifascismului”. Şi să îi organizeze, totodată.

În iulie 1934 Matei Socor a creat Comitetul Central al Tineretului Antifascist din România. În acest grup a fost cooptat şi tânărul Nicolae Ceauşescu. Din dosarul lui Matei Socor de la Siguranţă rezultă cu ce se ocupa amintitul Comitet. În luna iulie, bunăoară, Socor comandase în mai multe rânduri cărţi poştale ilustrate, care au fost răspândite printre muncitori. „Femei! Luptaţi contra războiului”, se putea citi pe asemenea materiale de propagandă. Altele reprezentau un muncitor care loveşte şi dezarmează un soldat. În septembrie 1934 Matei Socor a fost arestat împreună cu Ceauşescu. Cu această ocazie poliţiştii i-au percheziţionat locuinţa şi au găsit hârtii. Însemnările confiscate de la Socor au ajutat Siguranţa să înţeleagă cum funcţiona „mişcarea antifascistă” în România. În noiembrie 1934, autorităţile au desfiinţat toate organizaţiile pilotate din umbră de partidul comunist şi au operat arestări. Atunci au ajuns după gratii mai mulţi „militanţi antifascişti”, inclusiv Matei Socor.

Elogii lui Gheorghiu-Dej

Cunoscut de Poliţie pentru simpatiile sale antifasciste, în perioada războiului, Matei Socor a fost internat în lagărul de la Târgu-Jiu. După 23 august 1944 a deţinut mai multe funcţii. Între 1945-1952 a fost preşedintele Radiodifuziunii Române şi preşedinte al Uniunii Compozitorilor, din 1949 până în 1954. Cu un an înainte a fost primit în Academia Română, ca membru corespondent.

În calitatea de şef al compozitorilor, la începutul anilor ’50, Matei Socor avut misiunea să alinieze arta muzicală cerinţelor realismului-socialist de inspiraţie sovietică.

„Tovarăşi, noi n-am răspuns încă suficient prin cântecele noastre la datoria, la imboldul nostru lăuntric de a cânta partidul nostru, în frunte cu tov. Gh. Gheorghiu-Dej, spunea Matei Socor la şedinţa din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Creaţie (Reconstituiri necesare. Şedinţa din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Creaţie din România, Polirom, 2005).

În cântecele noastre, numele tov. Gh. Gheorghiu-Dej trebuie să fie una din corzile cele mai simţitoare şi mai călduroase”. Socor a scris şi articole teoretice, „de îndrumare” ideologică, după cum li se spunea în epocă. Îndemna compozitorii să scrie muzica vremurilor noi şi să pună capăt „ploconirii în faţa artei decadente burgheze”.

În 1945 s-a născut fiul său, Vladimir. Acesta a absolvit Şcoala Rusă şi Facultatea de Istorie din Universitatea Bucureşti. A părăsit România, şi între 1983-1994 a lucrat la Radio Europa Liberă, ca analist de politică externă specializat pe problemele Europei de Est.

Te slăvim, Românie!

Stema RPR Foto: imagini militare


În 1953 a avut loc primul congres al Compozitorilor şi Muzicologilor. În acelaşi an, Socor, preşedintele Uniunii, a compus muzica Imnului de stat al Republicii Populare Române. Versurile îi aparţineau lui Dan Deşliu.

După ce se remarcase în anii ’50 cu poeme ce slăveau „vremurile noi”. În aprilie 1989 s-a alăturat unui protest împotriva lui Ceauşescu. Versurile ce urmează s-au cântat pe muzica lui Socor ca Imn al României:

Te slăvim, Românie, pământ părintesc
Mândre plaiuri sub cerul tău paşnic rodesc
E zdrobit al trecutului jug blestemat
Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat
Astăzi noi împlinim visul lor minunat.

Refren:
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română

Înfrăţit fi-va veşnic al nostru popor
Cu poporul sovietic eliberator.
Leninismul ni-e far şi tărie şi avânt
Noi urmăm cu credinţă Partidul ne-nfrânt,
Făurim socialismul pe-al ţării pământ.

Noi uzine clădim, rodul holdei sporim
Vrem în pace cu orice popor să trăim
Dar duşmanii de-ar fi să ne calce în prag
Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag
Înălţa-vom spre glorie al patriei steag.

Anunțuri
3 comentarii leave one →
  1. 26 Iulie 2011 20:14

    Si cine va mai face astazi sau maine ca acea clasa muncitoare si acei putini intelectuali inca patrioti, sa impuna renasterea prin fapte-nu vorbe- o unei noi soc. SOCIALISTAEsingura capabila sa nimiceasca clasa atee a imperialismului american, condus da falsul POPOR ALES…..
    Daca macar unul din cei care citesc aceste misive, ESTE GATA sa participe la ELIBERAREA neamului si avutiei nationale de exploatarea nemiloasa a ROMANEI candva unite in cuget si simtiri, IL ROG SA-MI SCRIE pe mail-sfatultarii@yahoo.com
    Cu alese nadejdi !
    Aristide Buzuloiu

    Apreciază

  2. 26 Iulie 2011 20:16

    Si cine va mai face astazi sau maine ca acea clasa muncitoare si acei putini intelectuali inca patrioti, sa impuna renasterea prin fapte-nu vorbe- o unei noi soc. SOCIALISTE singura capabila sa nimiceasca clasa atee a imperialismului american, condus da falsul POPOR ALES…..
    Daca macar unul din cei care citesc aceste misive, ESTE GATA sa participe la ELIBERAREA neamului si avutiei nationale de exploatarea nemiloasa a ROMANEI candva unita in cuget si simtiri, IL ROG SA-MI SCRIE pe mail-sfatultarii@yahoo.com
    Cu alese nadejdi !
    Aristide Buzuloiu

    Apreciază

  3. MISCAREASOCIALISTA permalink
    26 Iulie 2011 22:19

    VEZI MISCAREASOCIALISTA VREM NATIONALIZARE PARTID UNIC SI SALARIU MINIM 2000 LEI CITESTE SI DA MAI DEPARTE

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: