Skip to content

Ceauşescu şi modelele lui feminine ; Ofelia Manole, Stela Moghioroş, Ileana Răceanu. – Vezi ce frumoasa a fost Elena Ceausescu in 1944

27 Iulie 2011
tags:

În „tinereţea revoluţionară“, tânărul Nicolae Ceauşescu a fost în umbra unor ilegaliste experimentate. Şi într-ale politicii, şi-n ale vieţii. Din arhive reiese că Ceauşescu a ucenicit pe lângă Ofelia Manole şi Stela Moghioroş. Peste ani, Stela a fost bună prietenă cu Elena Ceauşescu.

Alături de bărbaţi, în mişcarea comunistă ilegală au activat şi multe femei. În România, şi pretutindeni în Europa, fiicele Evei au ajuns să deţină funcţii importante în partidele comuniste. Practica era în deplin acord cu teoria marxism-leninismului, care-şi propunea să schimbe statutul femeii în societate. În societatea viitorului, imaginată de Marx şi Engels, femeia urma să fie egală cu bărbatul. Fapt deja pus în aplicare în URSS.

A cunoscut şi Nicolae Ceauşescu, în anii tinereţii sale, câteva „glorii” feminine ale mişcării comuniste ilegale. Documentele din arhiva Siguranţei referitoare la activitatea lui Ceauşescu în anul 1935 arată cum a ajuns în preajma unor activiste de frunte.

După o scurtă şedere în casa părintească, tânărul Ceauşescu s-a întors la Bucureşti. În ianuarie 1935, după cum a menţionat în autobiografia existentă în dosarul său de cadre, a participat la conferinţa Comitetului Judeţean UTC. Prezida Ofelia Manole, şefa UTC Bucureşti. Din arhiva Siguranţei se pot afla detalii despre respectiva şedinţă.

Conversaţie cu „Eminescu”

Participanţilor nu li dăduseră anterior detalii, după cum şi-a amintit ulterior ceferistul Vasile Lixandru, zis „ucenicul lui Doncea”, prezent la discuţii. Au aflat abia în timpul reuniunii că iau parte la o şedinţă mai specială. Pentru şedinţă, Ofelia Manole închiriase o casă pe strada Caraiman, aproape de Atelierele CFR Griviţa. În afară de Nicolae Ceauşescu, la amintita reuniune au mai participat 18 persoane.
Discuţiile, prelungite până la 4 dimineaţa, au fost conduse de secretara UTC Bucureşti, secondată de tânărul Grigore Preoteasa. În acord cu normele conspirativităţii, cei strânşi în jurul mesei nu şi-au declinat adevărata identitate şi au făcut cunoştinţă cu numele de comunist. Ofelia Manole era „Irina”, iar Grigore Preoteasa, „Sorel”. Unui student cu „părul pletos”, după cum i-a rămas fixat în memorie lui Vasile Lixandru, cu toţii îi spuneau „Eminescu”.

Cei 19 se adunaseră pentru a discuta situaţia muncitorilor din fabrici, în special a celor de la căile ferate. Ceferistul Vasile Lixandru „legătură inferioară” a lui Grigore Preoteasa, a fost invitat să povestească celor prezenţi despre locul său de muncă. Partidul comunist, a comunicat mai departe Ofelia Manole, doreşte să-i organizeze pe muncitori în vederea grevei generale. Discuţiile s-au prelungit până în zorii zilei.

Nicolae Ceauşescu a rămas până la sfârşit. La capătul şedinţei a plecat cu Victor Tamler, un utecist din Polonia, participant la şedinţă. „După conferinţă am fost oprit de agentul Guşe”, scria Ceauşescu în autobiografia din 1945. „La mine s-a găsit chitanţa de închiriere a casei unde s-a ţinut conferinţa şi un carnet cu unele notiţe pe care îl uitase acolo Ofelia Manole şi i-l luasem să i-l dau. Am reuşit pe drum să fug”.

Şefa UTC Bucureşti a fost arestată în martie 1935. Din închisoare a reuşit să trimită o scrisoare superiorilor ei, în care detalia împrejurările arestării. Unii comunişti ilegalişti erau şi informatori ai Siguranţei. Din proprie iniţiativă sau când erau solicitaţi, dezvăluiau poliţiei secretele mişcării. Trădau partidul, aşadar. Acesta era şi rostul „rapoartelor asupra căderii”, trimise de la închisoare. Să-i semnaleze celor rămaşi în libertate pe suspecţii de trădare.

Într-un asemenea raport a povestit Ofelia Manole despre Nicolae Ceauşescu. Scrisoarea a fost interceptată de poliţie şi se găseşte în dosarul alcătuit de Siguranţă cu prilejul arestării conducerii UTC Bucureşti, în martie 1935. Ofelia Manole îi spunea lui Ceauşescu „cizmăruşul”. „În lumina acestor fapte, îşi comunica ea bănuielile, şi adăugând încă faptul acela că mie mi se indică că am fost urmărită în seara când am plecat de la Conferinţă şi că tocmai Tamler a fost acela care a mers în maşină cu cizmăruşul cu chitanţă, eu cred că şi acest fapt capătă o înfăţişare nouă. Aici vreau să adaug încă ceva. Tamler a avut la dânsul notesul meu (era aproape curat) şi l-a dat cizmăruşului, când a plecat de la conferinţă. Notes a fost luat împreună cu chitanţa. Atunci n-am dat importanţă acestui lucru, însă acum cred că n-a fost întâmplător”.

Propagandist printre olteni

În februarie 1935, Nicolae Ceauşescu a fost trimis de superiorii săi în Oltenia, ca instructor UTC. „Legătură superioară” îi era Stela Moghioroş. Citită din documentele de partid, „fişa postului” de instructor nu apare foarte clar individualizată. Să se ocupe de educarea tinerilor în spirit comunist, suna indicaţia generală. Din experienţele consemnate în documente de arhivă reiese şi ce făcea concret. Misia instructorului era să contacteze oamenii de încredere ai partidului din zona respectivă. Nu se ocupa personal de recrutarea noilor adepţi, dar, odată recrutaţi, Ceauşescu contribuia la instruirea lor.

Pentru îndeplinirea „sarcinii”, tânărul Ceauşescu călătorea mult prin regiunea Olteniei. Posibil ca cineva să-l fi văzut şi să fi anunţat autorităţile. În martie 1935, postul de jandarmi Scorniceşti se interesa de el la Bucureşti. „Am onoarea a vă ruga să binevoiţi a ne comunica dacă se găseşte pe Strada Şerban Vodă No. 15 individu Niculae Andruţă Ceauşu din comuna Scorniceşti-Olt”, avertiza şeful postului Scorniceşti, într-o limbă română aproximativă. „Totodată a fi supravegheat de oare ce a mai fost găsit şi trimis la domiciliu său pentru că sa găsit asupra lui manifeste comuniste şi că ar face şi el parte din aceia organizaţie”, încheie şeful de post.

Puşi în gardă de jandarmii din regiunea natală, agenţii de la Bucureşti l-au căutat acasă la Niculina. După cercetări au recunoscut deschis că nu ştiu unde se află Ceauşescu. „Făcând cercetări în strada Şerban Vodă No. 15 am stabilit că individul Ceauşescu Nicolae nu se află aici”, raporta agentul însărcinat cu găsirea lui Ceauşescu. Are însă o soră anume Niculina Ceauşescu care domiciliază aci şi aceasta ne-a declarat că nu ştie de susnumitul nimic şi că are domiciliul în Bucureşti, ea îl ştia acasă în com. Scorniceşti. În strada Ştirbei Vodă 15 este necunoscut”, scria agentul.

În iulie 1935, viitoarea tovarăşă Moghioroş a fost arestată. „După arestarea ei în iulie 1935 am rămas eu cu conducerea regionalei până în decembrie 1935″, mărturisea Ceauşescu în autobiografia din 1935.

Şefa lui Ceauşescu la UTC a fost o aventurieră

Stela Moghioroş a avut o biografie tipică militanţilor comunişti Foto: Arhivele Naţionale


Stela Moghioroş, „legătura superioară” a lui Nicolae Ceauşescu în prima parte a anului 1935, are biografia tipică revoluţionarilor de profesie. „Pătrunsă de ideologia doctrinei comuniste, vederi de la care nu se gândeşte a abdica”. Astfel era caracterizată într-o notă a Legiunii de Jandarmi Lăpuşna din august 1934, aflată în dosarul ei de la Siguranţă. Locuinţa părinţilor şi închisoarea au fost, probabil, singurele ei domicilii stabile. După cum reiese din amintitul dosar, Stela Moghioroş nu avea o meserie precisă, nici surse de venit constante şi legale. A locuit la mai multe adrese, s-a plimbat prin mai multe oraşe europene.

Estera/Stela Radosoveschi, după numele de fată, s-a născut la 4 aprilie 1909, la Tighina. Tatăl ei, Ianche Iudes Abramovici Radosoveschi, „evreu habotnic”, după cum consemna Siguranţa, era legător de cărţi. Întrebată de poliţie, ea s-a declarat de fiecare dată atee. Mai avea trei surori şi doi fraţi, pe care i-a convertit la comunism, notau poliţiştii desemnaţi să-i cerceteze trecutul.

În iulie 1925 a absolvit liceul de fete „Principesa Ileana” din Tighina. În acelaşi an a venit la Bucureşti şi s-a înscris la Facultatea de Litere. A frecventat mai mulţi ani, fără să finalizeze studiile. Între timp se angajase ca funcţionară la Societatea Textilă Română, „întreprindere care oploşeşte comunişti”, după cum nota Siguranţa. În 1929 a fost semnalată pentru prima oară în registrele poliţiei, ca „agitatoare comunistă”. Anul următor a fost arestată de două ori, în martie şi în iunie. Fusese prinsă făcând propagandă comunistă printre tinerii muncitori din întreprinderile textile, la Pirotehnica Armatei, Arsenalul Armatei şi la CFR. Fără domiciliu stabil în Bucureşti şi fără surse de venit, a fost trimisă înapoi în Basarabia.

Omul de legătură cu sovieticii

În toamna lui 1931 a plecat legal la Berlin, cu un paşaport eliberat de poliţia Tighina. Pentru continuarea studiilor, a motivat ea scopul călătoriei. În acel timp, la Berlin funcţiona Biroul pentru Europa de Vest al Cominternului. Instrucţiunile Cominternului ajungeau la partidele comuniste europene via Berlin. Stela Radosoveschi transmitea uteciştilor din România sarcinile trasate de Moscova.

În primăvara anului 1934, ea s-a refugiat la Praga. Naziştii ajunşi la putere începuseră prigoana împotriva bolşevicilor. Stela Radosoveschi a fugit din Berlin împreună cu iubitul ei, un comunist german. În lumea comuniştilor internaţionalişti amorul liber era frecvent. Ideologia marxist-leninistă critica inclusiv familia „burgheză” şi milita pentru „revoluţia” relaţiilor dintre sexe. La Praga s-au reîntâlnit cu Dori Goldstein şi Vanda Nicolschi, doi agenţi ai Cominternului originari din România. Goldstein fusese condamnat în 1931 la 20 de ani închisoare de Tribunalul Chişinău, pentru spionaj în favoarea URSS. A murit la Moscova, în anii Marii Terori.

Pentru că Stela intrase clandestin în Cehoslovacia, poliţia pragheză a expulzat-o la Bucureşti. Judecată de Tribunalul Ilfov în august 1934, a fost achitată. Pentru că nu avea domiciliu în Bucureşti poliţia a trimis-o iarăşi la Tighina. Ca de obicei, a revenit la Bucureşti. În iulie 1935 a fost arestată, împreună cu toată conducerea UTC. În actul de acuzare, Stela Radosoveschi conta drept omul de legătură dintre Comintern şi UTC. Judecată în procesul Anei Pauker de la Craiova, a primit o condamnare la 9 ani şi 10 luni de închisoare. A stat în temniţă opt, până în august 1944.

După ajungerea partidului comunist la putere, a deţinut mai multe funcţii. Nu de prim-plan, dar importante prin vecinătatea lor cu „prietenii” sovietici. A fost, între altele, delegata PCR pe lângă revista Cominformului, intitulată „Pentru pace trainică, pentru democraţie populară”.

Prin Biroul de Informaţii al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti (Cominform), după război Moscova controla procesul de comunizare al Europei de Est. În iunie 1948, sediul s-a mutat de la Belgrad la Bucureşti. În capitala României apărea şi revista Cominformului.

Tragedie în familie

Din 1955 până la pensionare, Stela Moghioroş a fost director general adjunct al agenţiei române de ştiri Agerpres. În timpul regimului Ceauşescu, ea a primit mai multe distincţii. În mai 1971, când se celebrau 50 de ani de la înfiinţarea partidului, a primit medalia „Erou al muncii socialiste”. În februarie 1983, la semicentenarul Griviţiei, Stela Moghioroş a fost invitată la festivităţi.

După război s-a căsătorit cu Alexandru Moghioroş, coleg de lot în procesul din 1936. În anii ’60, când moda soţiilor ilegaliste a trecut, cuplul s-a destrămat. Cei doi au avut împreună un fiu care s-a sinucis.

„Ea este ateistă, deşi părinţii – tata (mort) şi mama încă este foarte habotnică.”
Notă informativă a Legiunii de Jandarmi Lăpuşna

„Legătura superioară” a lui Ceauşescu, asasinată în 1983

Cursantă a Facultăţii de Litere, Ofelia Manole s-a ocupat după război s-a ocupat cu distrugerea culturii „burgheze“ Foto: arhivele naţionale

In ilegialitate, Nicolae Ceauşescu a lucrat şi cu Ofelia Manole. După ajungerea la putere, drumurile celor doi s-au despărţit. Ofelia Manole a primit „sarcini” în domeniul culturii. Născută Zeidman, a rămas cunoscută în istoria comunismului cu numele primul ei soţ, Manole H. Manole. Luptător în războiul civil din Spania, acesta a trăit apoi în Uniunea Sovietică. În anii războiului a fost unul dintre principalii colaboratori ai Anei Pauker.

Ofelia Manole, fiica lui Isidor şi Ernestina, s-a născut la Reni în 1908. În 1926, când era elevă de liceu, a aderat la UTC. Pentru studiile universitare a venit la Bucureşti, unde s-a înscris la Facultatea de Litere şi a continuat să militeze în mişcarea comunistă. Convingerile sale politice erau cunoscute poliţiei, care le consemna în dosarul personal deschis pe numele ei.

La închisoare

În 1933, Curtea de Apel Constanţa a condamnat-o la opt luni închisoare. A executat pedeapsa, apoi şi-a reluat activitatea politică. A fost arestată din nou în martie 1935, împreună cu Grigore Preoteasa, Ileana Răceanu şi alţi membri ai conducerii UTC Bucureşti. A fost condamnată la doi ani închisoare. La finele deceniului patru a fost cooptată în conducerea Ajutorului Roşu. În timpul războiului a fost închisă.

După 23 august 1944 a deţinut mai multe funcţii. Între 1948 şi 1960 a fost membru supleant al Comitetului Central. În 1948 a fost numită secretar general al Ministerului Sănătăţii. În anii ’50 a fost adjunct al şefului secţiei de Propagandă şi Agitaţie a Comitetului Central. Ca şi alţi ilegalişti, a fost sancţionată la plenara din iunie 1958. În august acelaşi an a fost îndepărtată de la secţia de Agitaţie şi Propagandă. Era asociată cu excesele din anii de început ai regimului. La Congresul al III-lea al PMR din 1960 nu a mai fost aleasă în CC. În vremea când „cizmăruşul” era numărul 1 în partid, Ofelia Manole nu a mai deţinut funcţii.

În 1983 a fost omorâtă în propria casă. Asupra morţii ei au circulat în mai multe versiuni. S-a spus că ar fi fost împuşcată de iubitul fiicei. Altă variantă susţinea că a fost omorâtă de un beţiv care i-a pătruns în locuinţă. A existat şi ipoteza unui asasinat politic.

Lenuţa şi ilegalistele

Foştii demnitari care i-au cunoscut pe soţii Ceauşescu au observat că, la început, Elena cultiva prietenii cu „ilegalistele”. Marta, soţia lui Alexandru Drăghici, Melita, prima soţie a lui Gheorghe Apostol, şi Stela Moghioroş au fost într-o vreme prietene cu Elena Ceauşescu. Se spune că Stela se vizita chiar şi cu soacra lui Nicolae Ceauşescu.

„Revoluţionarele de profesie” erau mai degrabă cunoştinţele lui Nicolae, decât ale soţiei sale. Majoritatea activaseră la UTC. Ofelia Manole, Constanţa Crăciun, Stela Moghioroş, Ileana Răceanu au deţinut funcţii şi după ajungerea partidului la putere. Cu Ofelia Manole şi Stela Moghioroş, viitoarea „primă doamnă” a lucrat în 1935. Constanţa Crăciun, viitor ministru al Culturii, avea să-i devină Elenei Ceauşescu, mai târziu colegă în CC al UTC.

Documentul în care Ofelia Manole vorbeşte despre o întâmplare petrecută impreună cu Nicolae Ceauşescu.

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. Tudor Sorin permalink
    13 Ianuarie 2012 10:40

    „În 1983 a fost omorâtă (nr. Ofelia Manole Vinea ) în propria casă. Asupra morţii ei au circulat în mai multe versiuni. S-a spus că ar fi fost împuşcată de iubitul fiicei. Altă variantă susţinea că a fost omorâtă de un beţiv care i-a pătruns în locuinţă. A existat şi ipoteza unui asasinat politic.”

    Gresit !!! In 1983 faceam armata la UM0640 Baneasa (Paza ambasadelor si a domiciliilor diplomatilor di Romania mai precis). Intr-o noapte, soldatul care facea de paza la un obiectiv, se uita pe geamul casei vecine, la o tanara care iesise dezbracata de sub dus. Facea asta de ceva timp, insa in acea noapte a patruns in casa, cu intentia de a o viola pe tanara. Cand fata a inceput sa tipe, a aparut o batranica care a spus ca nu-i e frica de arme, pentru ca a vazut multe la viata ei. Soldatul s-a pierdut cu firea si a descarcat 3 sau 4 focuri in ea cu AK47 din dotare.
    A doua zi a aparut in ziarul Scanteia ca a incetat din viata Ofelia Manole Vinea militanta comunista etc. Fara nici-un alt detaliu. Stirea am citit-o personal. Soldatul a fost judecat (ca pilda) in sala de festivitati a Batalionului de Securitate Baneasa. Procesul a fost foarte scurt si sentinta 25 ani de inchisoare. Spun toate acestea pentru ca l-am cunoscut personal pe acest soldat (eram colegi de arme) si am participat la proces.
    Ma pot considera martor al acestei povesti.
    frt. Tudor Sorin
    stagiul militar 20.04.1982 – 29.11.1983

    Apreciază

  2. 13 Ianuarie 2012 10:57

    Multumesc Tudor Sorin, apreciez !

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: