Skip to content

Document inedit – Declaraţia din ianuarie 1936 a lui Nicolae Ceauşescu este singurul document scris cu mâna lui până la 23 august 1944. În celelalte cazuri, doar a semnat. – Vezi ce frumos scria Ceauşescu!

28 Iulie 2011
tags:

În ianuarie 1936, Nicolae Ceauşescu şi tovarăşii lui au fost anchetaţi două săptămâni în continuu. Dosarul cauzei, întocmit de autorităţi, numără aproape 1200 de file.

Între acestea, una singură a fost scrisă de Ceauşescu. Declaraţia scrisă de Nicolae Ceauşescu în ianuarie 1936 reprezintă o raritate. De obicei, anchetatul răspundea la întrebări, iar poliţistul nota ce credea că-i important. La final, arestatul semna. În dosarul rezultat din anchetă există patru declaraţii date de Nicolae Ceauşescu: două scrise de jandarmi, una bătută la maşină şi una singură scrisă de el însuşi. Declaraţia din ianuarie 1936 este singurul document scris cu mâna lui până la 23 august 1944. În celelalte cazuri, doar a semnat.

Aşezat în faţa foii de hârtie, tânărul de 18 ani a scris o compunere cu tentă gastronomică. Le-a povestit poliţiştilor ce-a mâncat în fiecare zi – dimineaţa, prânz şi seara. Dar despre ce îi interesa cu adevărat pe anchetatori, n-a scris o vorbă.

Deşi îi era favorabilă, în perioada cât s-a aflat la putere, documentul nu a fost nici publicat, nici citat în textele care îi elogiau „tinereţea revoluţionară”. Şi nici în biografiile scrise după 1989. Absolut inedit, documentul poate fi citit acum pentru prima dată, după 65 de ani de la scrierea lui.


În 1936, viitorul lider al României a fost arestat la Ulmi, aproape de locul unde, 53 de ani mai târziu, avea să fie împuşcat. Spre deosebire de ceilalţi arestaţi la Ulmi, agenţii Siguranţei n-au putut scoate nimic de la Ceauşescu. Utecistul le-a povestit amănunţit meniul zilei şi nu a vorbit deloc despre politică.

În decembrie 1935, tânărul Nicolae Ceauşescu a primit „sarcina” de şef al Regionalei UTC Prahova. Pe harta partidului, regiunea Prahova se compunea din judeţul cu acelaşi nume, plus Dâmboviţa. Zonă industrializată, cu „proletariat” numeros, Prahova a fost ţintă predilectă a propagandei comuniste.Conform ideologiei, programul şi strategiile revoluţiei proletare vizau regiunile industriale. Bucureştiul, Valea Jiului, Valea Prahovei, Reşiţa, Valea Trotuşului, Valea Mureşului, Basarabia şi zona Iaşiului. Acestea apar menţionate în toate programele partidului.

La fel ca în Oltenia, Ceauşescu avea misiunea să creeze în zonă celule UTC. După o lună, la jumătatea lui ianuarie 1936, a fost arestat. Momentul a rămas cunoscut în biografia sa cu numele „arestarea de la Ulmi”. Ulmi era o comună suburbană a Târgoviştei, situată la doar câţiva kilometri de oraş.

Ce a făcut viitorul conducător al României în săptămâna dinaintea arestării se poate afla din dosarul de anchetă alcătuit de autorităţi, de la Arhivele Naţionale. Două volume, a peste şase sute de pagini fiecare, dau o imagine despre ce însemna să fii comunist în acel timp. Faptele neconsemnate la dosar au fost povestite ulterior de protagonişti.

La Cofetăria lui Dumitrache

Şeful partidului în Dâmboviţa – secretar al Comitetului Judeţean, după cum se numea funcţia în documentele de partid, era tâmplarul Petre Iubu din Târgovişte. În comuna Ulmi exista o celulă UTC, creată în cursul anului 1935 de Gheorghe Dumitrache. Gheorghe Dumitrache avea 19 ani. Născut în comună, învăţase la Bucureşti meseria de cofetar. Dar prinsese şi gustul politicii, fiind atras de mişcarea comunistă. După ce şi-a luat atestatul de meşter s-a întors în localitatea de baştină şi a deschis o cofetărie. Din spatele tejghelei, Dumitrache îmbina afacerile „burgheze” cu politica stângii extreme.
Dintre tinerii din comună reuşise să-i convertească la comunism pe Ion Olteanu, Toma A. Toma, Gh. Băleanu şi Nicolae Chiţu. Frecventată de multă lume, prăvălia lui Dumitrache era un bun paravan pentru „munca de partid”.

La începutul lui ianuarie, când a ajuns în zonă, Ceauşescu s-a dus la Petre Iubu şi la Dumitrache. În majoritatea drumurilor pe viitorul şef de stat l-a însoţit Vladimir Tarnovschi, utecist de origine poloneză aflat de mulţi ani în România. La Târgovişte, Ceauşescu şi polonezul s-au întâlnit cu mai multe „legături” locale. Cu Petre Iubu, şeful organizaţiei din Târgovişte. Cu Ion Stănescu, un electrician recrutat de Iubu. L-au vizitat de mai multe ori pe Gheorghe Dumitrache la Ulmi. Acolo a discutat cu Ion Pârvu, Ion Olteanu, Toma A. Toma. „Mai declar că în seara zilei de 12 ianuarie 1936 am fost la tânărul Gh. Dumitrache unde am găsit pe dl. Vladislav Tarnovschi şi Nicolae Ciauşescu pe care nu-l cunoşteam”, a declarat Toma A. Toma în anchetă, imediat după arestare. În acelaşi timp, dl. Tarnovschi a spus la tovarăşul său să nu se ferească de mine căci mă cunoaşte mai de mult. După aceasta a început să vorbească dl. Nicolae Ciauşescu care a spus că vine în comuna Ulmi să organizeze un comitet contra scumpetei şi să trimită o cerere la Blocul Democratic din Bucureşti”, mai spune Toma.

În cursul discuţiilor, Ceauşescu şi Tarnovschi i-au propus lui Dumitrache să plece cu ei. Să fie promovat într-o funcţie superioară, adică. Locul lui în fruntea celulei uteciste de la Ulmi ar fi trebuit preluat de altcineva. Despre propunere a declarat Dumitrache de mai multe ori în timpul anchetei. „Mai declar că în ziua de 12 ianuarie 1936, la orele 13, au venit la mine comuniştii: anume Niculaie Ciauşescu şi Vladislav Tarnovschi, care a spus că vine pentru a mă lua cu ei şi care este bun să-l lăsăm în locul meu, ca secretarul celulei. Atunci eu i-am răspuns că se va găsi şi după aceia au plecat amândoi la Târgovişte”. Conform mărturiilor ulterioare ale lui Dumitrache şi Toma A. Toma, conducător al celulei de la Ulmi urma să rămână Ion Olteanu.

Trădaţi de un „tovarăş”

Numai că acesta a dezvăluit jandarmilor toate discuţiile şi planurile de viitor. „În ianuarie 1936 am fost arestat, fiind dat de un provocator Olteanu”, scria Ceauşescu în biografia din 1945. „Secretarul nostru de celulă, Dumitrache, urma să plece mai sus, şi-a amintit Toma A. Toma la mulţi ani după evenimente în interviul cu Toma Roman jr (Ceauşescu văzut de aproape, Curtea Veche, Bucureşti, 2008).

Ceauşescu era secretar la la UTC la regională şi cred că voia să-l lase pe Dumitrache în locul lui. Venise cu Tarnovschi să ţină şedinţă şi să-l ia pe Dumitrache la regiune. Şi atunci a făcut trădare Olteanu, cu toate că Dumitrache voia să-l puie în locul lui la celulă. Am aflat io mai târziu că Olteau era în legătură de mult, printr-un popă, cu Siguranţa din Târgovişte”.

Miercuri, 15 ianuarie 1936, ,Nicolae Ceauşescu, Vladimir Tarnovschi şi Gheorghe Dumitrache s-au întâlnit acasă la Ion Olteanu. Anunţaţi de gazdă, jandarmii au năvălit şi i-au ridicat pe cei trei. Din câte se vede din dosarul cauzei aflat la Arhivele Naţionale, Olteanu a fost lăsat în pace. Nu s-a numărat printre inculpaţi. În timpul anchetei nu a dat nici măcar o declaraţie de martor. Toma A. Toma, Nicolae Chiţu şi Gheorghe Băleanu, ceilalţi membri ai celulei UTC din comuna Ulmi, au fost şi ei arestaţi.

Ceauşescu, Tarnovschi şi Dumitrache au fost duşi la postul de jandarmi Ulmi. Primii doi au fost „cazaţi” în grajdul unde jandarmii ţineau caii, şi-a amintit Toma. La primele cercetări, cei trei n-au recunoscut nimic. Prin metode „specifice”, jandarmii l-au convins pe Dumitrache. „La cercetări am recunoscut activitatea ilegală, recunoştea acesta într-o autobiografie din 1948, în urma bătăilor şi a presiunilor morale (arestarea sorei mele care era bolnavă şi mă crescuse pe mine, arestarea fraţilor mai mici)”. De la Ulmi, lotul arestaţilor a fost trimis la postul Nucet, şi de aici la Târgovişte. În toate situaţiile, Ceauşescu a rămas pe poziţii. N-a văzut nimic, n-a auzit nimic. La fel au procedat Tarnovschi şi Petre Iubu, arestat mai târziu, împreună cu alţi comunişti din Târgovişte.

Cercetările au durat două săptămâni. Între timp, arestaţii au mai dat şi alte nume. Pe baza acestor mărturii au mai fost prinşi şi alţii. De la Siguranţa din Târgovişte, Ceauşescu ajungea în 31 ianuarie la penitenciarul Braşov. Printr-o notă de serviciu, ofiţerii acestui penitenciar confirmau primirea: „S-a primit la acest penitenciar indivizii Ionescu R. Gheorghe, Toboşaru M. Vasile, Iubu Petre zis Iubulescu, Amoaşei Vladimir, Temciuc Grigore, Lescov Alexandru, Antonescu Dumitru, Ceauşescu Nicolae, Vladislav Tarnovschi, împreună cu mandatele de arestare respective”. Călătoriseră pe jos, după cum reiese din dosar.

„Nu recunosc nimic”, a spus în anchetă

Ridicat de jandarmi din casa lui Ion Olteanu, Nicolae Ceauşescu a fost condus la post. Împreună cu el – Gheorghe Dumitrache şi Vladimir Tarnovschi. La primul interogatoriu, cizmarul din Bucureşti a declarat că ajunsese la Ulmi chiar în dimineaţa respectivă. Venise în vizită la Ion Olteanu, a spus jandarmilor. Olteanu îi era prieten, se cunoscuseră la Bucureşti. Prezentăm în continuare prima declaraţie dată de Ceauşescu în ziua arestării.

„Subsemnatul, Niculae Ceauşescu, român de 18 ani de profesiune cizmar cu domiciliul în oraşul Bucureşti str. Vasile Lascăr nr. 3, Bucureşti Negru, părinţii mei locuiesc în jud. Olt comuna Scorniceşti. Declar următoarele: În ziua de mercuri, 15 ianuarie 1936 am plecat din Bucureşti la orele nu ştiu ora ficsă, însă la Târgovişte am sosit la ora 12.30 cu maşina de curse care vine de la Bucureşti. Sosit în Târgovişte am plecat în direcţia care pleacă în spre comuna Ulmi ca să mă duc la un cunoscut al meu, pe care îl cunoşteam din Bucureşti pe când el era lucrător (legător de cărţi) că venea pe la noi să-şi repare pantofii. Am venit la pretenul meu singur fiind şomer ca să stau singur, până când oi găsi de lucru în Târgovişte ca să lucrez. Sosit aci la prietenul meu în Ulmi am fost arestat, negăsind nimic la mine jandarmii de care am fost arestat şi conduşi la post. Atât declar subscriu şi semnez propriu, Niculae Ceauşescu”.

De la postul Ulmi, a doua zi Ceauşescu a fost dus la postul de jandarmi din Nucet. Bătuţi şi ameninţaţi, colegii lui începuseră între timp să recunoască. S-a mai aflat şi de trădarea lui Ion Olteanu.

Avea pregătit un alibi

Ameninţat că familia lui va avea de suferit, Gheorghe Dumitrache a spus că Ceauşescu se afla de mai mult timp în zonă. Toma A. Toma, utecist din Ulmi, a declarat la fel. Confruntat cu noua situaţie, Ceauşescu a negat. Şi a susţinut în continuare că abia venise la Ulmi când a fost arestat de jandarmi. Şi că nu desfăşurase niciun fel de activitate comunistă.

În 16 ianuarie, la postul de jandarmi Nucet, Ceauşescu a declarat următoarele: „Asupra celor întrebate declar că susţin în totul cele declarate la procesul verbal dresat la 15 ianuarie 1936. Şi mai adaug următoarele: În ziua de 12 ian. a.c. eu am fost în Bucureşti toată ziua şi nu este adevărat că eu am fost în Ulmi, după cum declară informatorul Toma A. Toma şi pârâtul Ghiorghe Dumitrache ambi din comuna Ulmi. Eu pot să dovedesc că am fost la Bucureşti în ziua de 12 ianuarie a.c. cu locuitorii Stan Solea de meserie cizmar care locuieşte în strada Maria Rozete nr. 1. Cu Aurel Cornăţeanu cizmar care locuieşte în strada Vasile Lascăr nr. 3 şi cu Niculina Ciauşescu, sora mea care locuieşte în strada Bulevardul Maria nr. 55 Bucureşti ce este soţia lui Rusescu Ştefan. Acesta declar şi semnez propriu, Niculae Ceauşescu”.

Cafea cu lapte, ceai şi gogoşi

Prin firul prins la Ulmi, autorităţile au mai descoperit în regiune alte nuclee comuniste şi au mai arestat şi pe alţii. Ion Stănescu, electrician din Târgovişte, utecist, le-a spus poliţiştilor că se întâlnise de mai multe ori cu Ceauşescu. Într-o noapte chiar l-a găzduit la el acasă. Cu atâtea declaraţii împotriva lui, tânărul cizmar a admis că stătuse mai multe zile la Târgovişte. Ca să caute de lucru, pentru nimic altceva. În continuare, a dat o sumedenie de amănunte inutile, menite să îi tragă pe sfoară pe anchetatori.

Hoinar prin Târgovişte

Redăm în continuare declaraţia olografă dată de Nicolae Ceauşescu, aflată în dosarul întocmit de autorităţi. „Cunosc pe dl. Gh. Dumitrache din com. Ulmi judeţul Dâmboviţa din ziua de 12 ianuarie 1936 când am mâncat o prăjitură la el în prăvălie. Erau mai multe persoane pe Vladimir lam cunoscut la el la orele 16. Acolo am stat puţin de vorbă despre meserii şi că suntem şomeri pe seară am plecat cu Vladimir Tarnovschi în spre oraşul Târgovişte. Sosiţi în oraş am mers la un birt în piaţa obor de am mâncat după ce neam despărţit mam plimbat până pe la 12 noaptea când mam dus în gară şi am dormit. Dimineaţa mam interesat dacă pot găsi de lucru pe la 9.30 mam dus la birt unde am mâncat o cafea cu lapte stând până la 12, după ce am luat masa am plecat în oraş mergând în grădina publică am citit ziarul până seara, când am luat masa la birt stând până târziu; după ce am plecat mam dus tot în gară de mam culcat am stat până dimineaţa la ore 7.30. În ziua de 14 ianuarie am mâncat la un birt un lapte, după care ne avînd ce face am plecat în spre Ulmi jud. Dâmboviţa la cofetarul Gh. Dumitrache singur care mă invitase să mai vin pe la el dacă nu găsesc de lucru. În faţa Cofetăriei lam întâlnit şi pe Vladislav, am intrat împreună la Gheorghe Dumitrache unde am mâncat nişte pâine cu brânză am citit Dimineaţa şi mai vorbind că nu am găsit de lucru şi că e greu de trăit.

Dela Gheorghe Dumitrache am plecat pe la orele 16 cu Vladislav la Târgovişte. În Târgovişte am mâncat împreună despărţindu-mă de el mam dus tot în spre gară ca să dorm. În 15 ianuarie 1936 mam dus la o ceainărie unde am mâncat un ceai şi 2 gogoşi am stat până la 11.30 citind ziarul, după aceia am plecat la Ulmi pela un pretin pe drum mam întâlnit cu el şi nea ajuns din urmă Vladislav, am mers împreună la un pretin unde am sosit la orele 15 mai târziu a venit şi Gheorghe Dumitrache. Eu nu am luat nici un ban de la ei, după puţin timp după sosirea noastră a venit dl Şef al postului de Jandarmi Ulmi cu alţi jandarmi şi neau arestat, la percheziţia făcută nu sa găsit nimic asupra mea”.

În tovărăşia unui spion sovietic

Vladimir Tarnovschi, tovarăşul lui Ceauşescu, era fiul unui lucrător polonez stabilit în România înainte de primul război mondial. Familia lui s-a stabilit în zona Moreniului, iar tatăl s-a angajat la o societate petrolieră. Vladimir s-a născut 30 octombrie 1912, la Moreni. În 1936 a declarat poliţiei că în 1924 a plecat singur în Polonia, iar famila lui a rămas în România. Şi că a revenit şi el, în 1928, intrând fraudulos în ţară. Prins la fronteră, a fost judecat la Iaşi. Tribunalul l-a achitat, şi a primit permis de şedere în România. Până în 1934 a lucrat la Societatea Astra Română. Fiind concediat, a mai declarat Tarnovschi, a voiajat ulterior prin regiunea Prahovei, în cautare de lucru. Şi a locuit la doi fraţi de-ai lui, stabiliţi şi ei în România.

Un amănunt din biografia lui Tarnovschi a trezit bănuielile Siguranţei. Făcuse cerere să plece în Uniunea Sovietică. Pentru a-şi căuta de lucru, a motivat el. În România acelui timp, simpatia pentru soviete reprezenta o circumstanţă agravantă.

„Mai declar că în cursul lunii iunie 1935, spunea el la poliţie, am fost la Bucureşti la Legaţia Sovietică unde am cerut să mi se facă viza întru cât voiam să plec în Rusia ca să-mi caut de lucru. La Legaţia Rusă mi-a cerut suma de 170 lei pe care i-am trimis cu poşta din Târgovişte iar de la Legaţia Rusiei mi s-a trimes 5 exemplare de interogatoriu pe care le-am complectat cu datele respective referitor la starea civilă a mea, şi-am aşteptat ca să-mi vină rezultatul dacă mi se aprobă sau nu să plec în Rusia. Am aşteptat să vină rezultatul şi văzând că nu vine am mai fost la Legaţie în cursul lunei august, septembrie şi 18-19 decembrie şi mi-a spus personalul legaţiei că încă nu a venit nici un rezultat până în prezent”.

Din investigaţiile poliţiei a reieşit că la începutul lui ianuarie 1936 încercase formarea unei celule comuniste la Societatea Astra Română din Moreni. Nu a reuşit.

Anunțuri
One Comment leave one →
  1. 6 Septembrie 2011 13:27

    deci ceea ce stiam noi desprev el in anii 1977-1988

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: