Skip to content

La 5 iunie 1936, a fost pronunţată sentinţa. Copilul Ceauşescu a fost condamnat la 2 ani şi jumătate închisoare. Doi ani în procesul principal, plus cele 6 luni primite pentru scandalul făcut în sala de judecată.

31 Iulie 2011
tags:

La procesul de la Braşov, inculpatul Nicolae Ceauşescu s-a răstit la judecător şi i-a spus vorbe urâte. S-a ridicat în picioare, a dat din mâini şi i-a îndemnat pe ceilalţi să facă la fel. Enervat, preşedintele Curţii l-a dat afară şi i-a suplimentat pedeapsa cu şase luni, pentru injurii. Scandalul a izbucnit atunci când şeful de post din Ulmi a venit să depună mărturie. Îi bătuse înainte pe cei din boxă, iar Tarnovschi şi Ceauşescu l-au făcut „călău“.

După cercetările jandarmilor, Nicolae Ceauşescu a fost dus la Siguranţa din Târgovişte. Împlinea 18 ani, în timpul anchetei. De la Târgovişte, „lotul” comuniştilor din Prahova a ajuns la Închisoarea Centrală din Braşov. În cursul lunii februarie 1936, cercetările au continuat la Consiliul de Război al Corpului 5 Armată. „În proces am fost 19 inşi, scria Nicolae Ceauşescu în autobiografia din 1945, printre care Petre Iubu şi Tarnovschi Vladimir un polonez. N-am dat nicio declaraţie privitor la munca mea sau a altora”. Dosarul întocmit la procuratura militară, aflat la Arhivele Naţionale, conţine şi două procese-verbale de interogatoriu luate inculpatului Ceauşescu Nicolae. Întâiul, în chiar ziua sosirii la Braşov, în 31 ianuarie. Al doilea, la 25 februarie 1936.

Într-adevăr, la fel ca în primele declaraţii, Ceauşescu a negat totul. Nu a participat la nicio întrunire comunistă. Pe Ion Olteanu, în casa căruia a fost arestat, îl cunoştea de la Bucureşti, pentru că venea la atelierul de cizmărie unde lucra Ceauşescu, ca să-şi repare pantofii.

I-a insultat şi pe procurorii militari

Lotul avea 19 deţinuţi, între declaraţii au existat neconcordanţe. Procurorii militari care s-au ocupat de caz au efectuat audieri suplimentare şi confruntări între inculpaţi. Au fost audiaţi colegi de serviciu ai arestaţilor, rude, alţi cunoscuţi. Cercetările procuraturii militare au durat până la sfârşitul lui aprilie. Nicolae Ceauşescu a ajuns din nou în faţa procurorului de caz, în 29 aprilie 1936, şi a semnat procesul-verbal de finalizare a cercetărilor. Documentul, aflat la dosarul cauzei, avea următorul conţinut: „Noi, Lt. colonel Sebescu Ioan, Lt. Raportor pe lângă Consiliul de Război al Corpului 5 Armată, asistat fiind de Dl. Grefier al Cabinetului nostru de instrucţie. Am chemat din nou pe inculpatul Ceauşescu Nicolae din comuna Bucureşti, jud. Ilfov, căruia conform art. 95 Codul Justiţiei Militare i s-au citit toate procesele verbale ale cercetării, încheind prezentul act prin semnătura noastră, a grefierului şi a inculpatului”. Cât au durat cercetările, Ceauşescu a stat închis la penitenciarul Braşov. Anchetatorii au operat falsuri în declaraţii, reclamau inculpaţii Nicolae Ceauşescu şi Vladimir Tarnovschi.

„S-au comis falsuri prin ştersături şi adăugiri, protestau cei doi într-o petiţie comună. Denunţând aceste falsuri, vă rugăm să dispuneţi îndeplinirea procedurilor legale”. În timpul procesului, Ceauşescu şi Tarnovschi aveau să fie protagoniştii unui scandal remarcat de presa vremii.

Conform procedurilor, cu câteva zile înainte de începerea procesului, lui Nicolae Ceauşescu i s-a cerut să propună martori care să declare în favoarea lui. Tânărul cizmar i-a propus pe Aurel Cornăţeanu, fostul lui patron, şi pe Ştefan Rusescu, soţul surorii sale Niculina. Doi lucrători de la atelierele CFR din Bucureşti. Doi angajaţi ai cumnatului Rusescu.

Trei martori din Piteşti – doi avocaţi şi un cizmar. Pe deţinutul Grigore Preoteasa şi un alt deţinut, scris de procuror „Luca Lascu”, de la închisoarea Doftana. Mai mult ca sigur îl avea în vedere pe Luca Laszlo. Vasile Luca pe numele său de după 23 august 1944.

Supliment de pedeapsă

La 26 mai, Consiliul de Război al Corpului 5 Armată Braşov a început judecarea comuniştilor din regiunea Prahova. Prezida colonelul Radu Gherghe. Acuzarea a fost reprezentată de Gheorghe Butei, comisar regal. Apărarea inculpaţilor a fost asigurată de avocaţii Radu Olteanu, Paul Moscovici, Marcu Viţman şi alţii. Şi acuzarea, şi apărarea au propus peste o sută de martori fiecare. La proces, nu s-au prezentat toţi.

În primele zile au fost audiaţi inculpaţii. Depoziţia lui Nicolae Ceauşescu a fost ascultată de judecător în dimineaţa de 28 mai 1936. Interogatoriul a decurs fără incidente. A doua zi, începea audierea martorilor acuzării. În 30 mai 1936, tânărul Ceauşescu a fost eroul zilei. Momentul este descris pe larg în actele din dosarul cauzei, aflat la Arhivele Naţionale.

În dimineaţa respectivă, a apărut în faţa judecătorului Dumitru Mailat, şeful de post din Ulmi. Lui i se datorau primele arestări, datorită lui fuseseră prinşi atâţia comunişti în Prahova. Tot el efectuase şi primele cercetări. Pentru vigilenţa cu care acţionase, plutonierul Mailat fusese felicitat de superiori. Dar pentru cei din boxă, Mailat era „călăul”. Faţă de jandarm, se scrie în sentinţa procesului, „acuzatul Tarnovschi Vladislav, zis Vladimir, a avut eşiri nepermise, faţă de care domnul preşedinte a fost forţat să atragă atenţiunea”. Pentru proteste, Tarnovschi a fost condamnat la 15 zile de închisoare. Judecătorul a mai dispus să fie scos afară din sală. Iar judecarea lui să se facă în lipsă. „La ordinul preşedintelui, dat gardei de a scoate din sala de şedinţă pe acuzatul Tarnovschi Vladislav, zis Vladimir, acuzatul Ceauşescu Nicolae s-a revoltat, s-a sculat în picioare şi a protestat în privinţa scoaterii din şedinţă a acuzatului Tarnovschi. La invitaţia preşedintelui de a se linişti, numitul acuzat a continuat să protesteze, adresând cuvintele: «Atunci noi ne solidarizăm cu toţii», şi întorcând spatele instanţei, a îndemnat şi pe ceilalţi acuzaţi să-l urmeze”.

Urmare a ieşirii lui Ceauşescu, procesul principal s-a întrerupt. Tânărul cizmar a fost scos din boxă şi adus la bară, pentru o nouă judecată. Din sală au fost găsiţi rapid patru martori. Un pensionar, o casnică şi doi ziarişti din Braşov, care asistau la proces. Ceauşescu a fost condamnat la 6 luni închisoare, pentru ultraj. Sentinţa i-a fost adusă la cunoştinţă lui Ceauşescu „în faţa trupei adunată sub arme”, după cum se consemna în documentele procesului. Apoi a fost evacuat din sala de judecată. Urmare a scandalului făcut de Ceauşescu, procesul s-a suspendat până la ora 17.00.

În următoarele zile, tânărul comunist nu a mai fost adus de la penitenciarul Braşov. Avocatul Paul Moscovici a cerut în mai multe rânduri ca Tarnovschi şi Ceauşescu să fie readuşi în sala de judecată. Fiind absenţi, li se îngrădeşte dreptul la apărare, a pledat avocatul. Decizia colonelului Gherghe Radu, preşedintele Curţii, a rămas neclintită.

La 5 iunie 1936, a fost pronunţată sentinţa. Ceauşescu a fost condamnat la 2 ani şi jumătate închisoare. Doi ani în procesul principal, plus cele 6 luni primite pentru scandalul făcut în sala de judecată.

” În proces am fost 19 inşi, printre care Petre Iubu şi Tarnovschi Vladimir, un polonez. N-am dat nicio declaraţie privitor la munca mea sau a altora.”
Nicolae Ceauşescu
inculpat

2 ani şi jumătate de închisoare reprezintă pedeapsa primită de Ceauşescu la 5 iunie 1936.

Judecătorul s-a simţit ofensat

Judecătorul militar Radu Gherghe a confirmat că Ceauşescu făcuse scandal în sala de judecată. În dosarul procesului se află procesul-verbal redactat de acesta după incident.

„Noi, colonel Gherghe Radu, Preşedintele Consiliului de Război al Corpului 5 Armată, înregistrează magistratul, fiind întruniţi în şedinţă publică pentru judecarea procesului privitor pe acuzaţii Petre Iubu, zis Iubulescu, şi alţii prevăzuţi în dosarul No. 55 şi 60/1936 cu ocaziunea escluderii dela şedinţă a acuzatului Tarnovschi Vladislav zis Vladimir, pentru faptul prevăzut de art. 114 C.J.M., ca turburător în scop de a împiedica mersul Justiţiei, acuzatul Ceauşescu Nicolae prin cuvintele «Atunci noi ne solidarizăm cu toţi cu Tarnovschi», şi sculându-se în picioare a îndemnat pe ceilalţi acuzaţi să-l urmeze, gesticulând şi aducând astfel ofense preşedintelui şi instanţei prin cuvinte şi atitudine ireverenţioasă. În baza celor de mai sus încheiam prezentul proces verbal şi aplicarea art. 114 C.J.M. în ceia (sic!) ce priveşte pe acuzatul Ceauşescu Nicolae”.

A răspuns cu „nu” la toate întrebările

Interogat în două rânduri de procurorii militari, Nicolae Ceauşescu a negat orice participare la activităţi interzise de lege. Redăm în continuare întrebările magistratului şi răspunsurile inculpatului Ceauşescu, cu ortografia originală.

Click pe foto pentru a vedea procesul-verbal al interogatoriului luat lui Ceauşescu de procurorul militar. Se află în dosarul cauzei, la Arhivele Naţionale Foto: Arhivele Naţionale

Interogatoriul din 31 ianuarie 1936

Întrebare: Prin ordinul Corpului V Armată nr. 4586/936 sunteţi pus sub urmărire judiciară pentru faptul de: „deţinere de mijloace de provocaţiune la comitere de infracţiuni calificate crime sau delicte”, prin aceia că la data de 15 ianuarie 1936 ai fost găsit în locuinţa lui Ion Olteanu din com. Ulmi, jud. Dâmboviţa, având asupra dumitale manifeste şi publicaţiuni cu caracter comunist, deţinute în vederea răspândirei lor în public. Ce ai de spus?

Răspuns: Este adevărat că la acea dată mau găsit jandarmii în casă la Olteanu în comuna Ulmi jud. Dâmboviţa, dar nu a găsit asupra mea nici un manifest.

Î: Ce ai căutat la Ion Olteanu în comuna Ulmi?

R: Acest Olteanu este de meserie tipograf şil cunosc din Bucureşti. Cum ştiam că locuieşte în Ulmi şi că este şomer l-am vizitat.

Î: Ai fost la el ca prietin dar de ce ai luat parte la întrunirea ce s-a ţinut la el în casă?

R: Nu s-a ţinut nici o întrunire.

Î: Ce s-a vorbit acolo şi cine a mai fost?

R: A mai fost Tarnovschi Vladislav, Gh. Dumitrache şi Olteanu. Nu s-a vorbit decât că ne sfătuiam ca şomerii fiindcă nu aveam de lucru.

Î: Altceva mai ai de spus?

R: Nu nimic.

Interogatoriul din 25 februarie 1936

Întrebare: Ce adunări aţi ţinut, unde, cine a luat parte şi ce aţi discutat acolo?

Răspuns: N-am ţinut nici o adunare şi nu cunosc pe nimeni.

Î: Da ce ai căutat la Olteanu în casă, când te-au găsit jandarmii?

R: M-a invitat Olteanu ca să mă duc pe la el şi acolo a fost Gh. Dumitrache şi Tarnovschi Vladislav şi am vorbit acolo de soarta noastră, că suntem şomeri şi n-avem de lucru.

Î: Dar când ţi-au făcut percheziţie jandarmii, arată şi procesul verbal de la fila 14 verso, că sa găsit mai multe manifeste şi broşuri cu caracter comunist şi pe care le-ai deţinut cu scop să le împrăştii şi la alţii. Ce ai de spus?

R: La mine nu s-a găsit decât o agendă calendar, dar pe care nu era scris nimic.

Î: Cine a fost şeful comuniştilor din comuna Ulmi?

R: Nu ştiu nimic.

Î: Când ai cunoscut pe comunistul Tarnovschi Vladislav?

R: N-am avut nici o legătură.

Î: Când l-ai cunoscut pe Gh. Dumitrache şi ce legături ai avut cu el?

R: L-am cunoscut pe ziua de 12 ianuarie 1936, dar n-am avut nici un fel de legătură în ceea ce priveşte ideia comunistă.

Î: Dar pe Petre Iubulescu, de unde l-ai cunoscut şi ce broşuri ţi-a dat, fie personal, fie prin altcineva?

R: Nu l-am cunoscut şi nu mi-a dat nici o broşură.

Î: Ce urmăreaţi voi prin adunările voastre şi care era ideile pe care le propagaţi în contra aşezămintelor statului şi ce ai profitat tu de acolo, personal?

R: Eu n-am luat parte la nici un fel de adunări.

Î: Din ce comunişti era compusă celula UTC din comuna Ulmi?

R: Nu ştiu nimic.

Î: Mai ai ceva de spus?

R: Nu mai am nimic.

Anunțuri
One Comment leave one →
  1. 1 August 2011 13:06

    Ce aiurea era machiata Elena!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: