Skip to content

Alegerile parlamentare din România din 1946 au fost convocate pe 19 noiembrie 1946 în Regatul României. Nicolae Ceauşescu a fost ales democratic deputat de Olt! Nicolae Ceauşescu era unul dintre cei 348 de deputaţi ai Blocului Partidelor Democratice. Nicolae Ceauşescu a primit un loc în Comisia a III-a de Agricultură, Păduri şi Domenii. Ceauşescu a reuşit să strângă mii de oameni la mitingurile sale.

7 Septembrie 2011
tags:


Nicolae Ceauşescu impreuna cu Lenuţa Petrescu la secţia de votare, Slatina, 19 noiembrie 1946

La alegerile din noiembrie 1946, partidul i-a rezervat lui Nicolae Ceauşescu un loc fruntaş pe lista Blocului Partidelor Democratice din Olt, judeţul lui natal, care stătea cel mai prost în evaluările partidului. În vara lui 1946, Ceauşescu a fost mutat în Oltenia.
Alegerile din 1946 au fost punctul culminant dintr-un an foarte important din cariera lui Ceauşescu. În februarie fusese numit adjunct al secretarului Regionalei Constanţa a PCR, Gheorghe ­Stoica. În această funcţie prestase o acţiune de organizare apreciată de conducerea Partidului. Tocmai de aceea, în vară, tovarăşii săi din Comitetul Central au decis să-i dea o nouă responsabilitate cu semnificaţie de promovare – conducerea în calitate de secretar al unei regionale. Se ivise un post la Oltenia. Poate a constituit un avantaj faptul că era regiunea lui natală. Oricum, cunoştea bine Oltenia, întrucât în anul 1935 activase acolo ca instructor, ulterior ca şef al UTC.

După 23 august 1944, conducerea Olteniei o deţinuse Mihai Roşianu. Învăţător din judeţul Vâlcea, acesta contribuise la evadarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din lagărul de la Târgu-Jiu, în august 1944. Înainte de război fusese ţărănist, ca şi Ion Marina, preot implicat şi el în evadarea lui Dej, ajuns apoi patriarh, sub numele Justinian. Cei doi au ajuns în contact cu cercurile comuniste în urma tratativelor dintre PNŢ, PNL şi PSD de la începutul anului 1944, pentru răsturnarea lui Antonescu. Şi la comunişti au rămas!

Partidul s-a bizuit pe Mihai Roşianu după 23 august, trimiţându-l la Craiova, unde ocupa funcţia de secretar al judeţului Dolj. Peste un an, în 1945, când s-au organizat regionalele PCR, a fost numit la conducerea Olteniei (cuprindea judeţele Olt, Romanaţi, Dolj, Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea). La conferinţa Partidului din octombrie 1945 a primit chiar un loc în Comitetul Central. Însă la 26 iulie 1946, cariera lui la nivel înalt a suferit prima fisură. Se apropiau alegerile, iar conducerea PCR-ului solicita sporirea activităţii organizaţiilor locale. În şedinţa Comitetului Central cu secretarii regionali din acea zi, Roşianu a fost luat la rost de către tovarăşi întrucât nu se preocupa de vizibilitatea PCR în Oltenia. Cel mai critic s-a arătat Miron Constantinescu, care i-a reproşat că nu a făcut nimic pentru organizarea congresului Tineretului Progresist. Roşianu a mai rămas o perioadă la conducerea judeţului Dolj, însă după alegeri a fost înlocuit cu Nicolae Constantin. Mihai Roşianu a rămas toată viaţa un intim al lui Gheorghiu-Dej. Copiii săi, de asemenea, întreţineau relaţii apropiate cu fiicele secretarului general al Partidului.

Secretar la Regionala Oltenia

Ceauşescu şi-a început activitatea la Regionala Oltenia la finele lunii iulie 1946. Câteva săptămâni a făcut naveta Constanţa-Bucureşti-Craiova, pentru a-şi definitiva treburile la Regionala Dobrogea şi a preluat noile atribuţii. În acest timp a vizitat toate organizaţiile judeţene din Oltenia. Şi-a făcut astfel o imagine despre capacitatea Regionalei de a face faţă procesului electoral. Şi-a prezentat primul raport în calitate de secretar al Olteniei pe 9 august 1946, la o şedinţă a Comitetului Central cu principalii activişti din teritoriu. Amfitrionul întâlnirii a fost Teohari Georgescu, ministrul de Interne, pe care-l interesa situaţia reală din teritoriu. Ce se întâmpla în judeţele Olteniei aflăm din darea de seamă a lui Ceauşescu, depozitată la Arhivele Naţionale:

„Comitetele BPD (Blocul Partidelor Democrate, coaliţia procomunistă care a participat la alegerile din 1946, n.r.) sunt formate în toate cele şase judeţe. Cel mai bine dintre ele funcţionează comitetul din Gorj, unde activitatea este în general mai intensă şi se preocupă mai îndeaproape de probleme. Cel mai slab, după noi, este judeţul Olt, unde, în general, este o situaţie mai slabă.
Frontul Unic la noi merge cam slab. Colaborarea cu tovii social-democraţi în majoritatea judeţelor stă cam slab şi în special în Mehedinţi şi în Romanaţi, dar şi în celelalte judeţe. Dar în special în Mehedinţi, unde prefectul, care este preşedintele liberalilor, este fost brătienist şi are o atitudine general ostilă şi caracterizată de noi chiar duşmănoasă. Toată activitatea lui se plasează pe atitudinea contra comuniştilor. Toţi primarii din PCR sau Frontul Plugarilor au fost înlocuiţi şi au fost puşi în locul lor social-democraţi şi în majoritate manişti, unde găseşti peste tot lozinci maniste etc. Sunt acolo, la social-democraţi, câteva elemente muncitoreşti. Este greşeala noastră că nu am muncit cu acestea; din cauza aceasta, conducerea este a elementelor titeliste, iar elementele muncitoreşti nu au multe de spus. Cam la fel este şi în Romanaţi. Adică nu la fel, dar tot… Şi acolo prefectul este fost brătienist, trecut de curând la social-democraţi şi merge pe acelaşi drum de a lovi în noi. Vina este, desigur, şi a noastră, pentru că noi nu am ştiut să colaborăm cu elementele cinstite şi să le contrabalansăm celorlalte.
În restul judeţelor… La Dolj colaborarea este mai bună. În rest sunt în general mici frecături. Dar în aceste două judeţe sunt probleme, în special în Mehedinţi, care trebuie luate în consideraţie mai serios. Cu celelalte partide din BPD, cu liberalii şi celelalte, există în general o colaborare. Nu prea sunt însă acţiuni comune”.

Candidat la Olt

Alegerile din 1946 s-au desfăşurat în baza noii legi electorale, adoptată la 15 iunie. Faţă de precedentele scrutine ­s-au operat câteva modificări, menite să crească ponderea Partidului Comunist. În primul rând, Parlamentul devenea unicameral, prin suprimarea Senatului. A fost lărgită şi baza electorală, prin acordarea dreptului la vot femeilor. Comuniştii s-au preocupat să introducă şi unele restricţii, în ceea ce-i privea pe opozanţii lor, desigur. Astfel, cetăţenii acuzaţi de „crime de război” şi-au pierdut dreptul la vot.

Nicolae Ceauşescu a fost trimis să susţină interesele Partidului în judeţul Olt, în calitate de candidat al PCR pe lista Blocului Partidelor Democratice. Nu este clar care a fost motivul acestei plasări. Pe de o parte era judeţul său natal. Însă, conform raportului către CC întocmit de însuşi Ceauşescu în august 1946, organizaţia Olt a Partidului avea situaţia politică cea mai proastă din Oltenia. Foarte probabil, Centrul a mizat pe puterea de organizare a lui Ceauşescu, dovedită atât la UTC, cât şi la Regionala Dobrogea, pentru „a ridica” Oltul.

Campania electorală propriu-zisă a început în luna octombrie 1946. Cele mai importante manifestări au avut loc la Slatina, unde Ceauşescu a reuşit să strângă mii de oameni la mitingurile sale. Avea un discurs radical la adresa adversarilor din partidele democratice. Astfel, într-o întrunire din 13 octombrie 1946, de la Slatina, spunea: „Sabotajul moşierilor manisto-brătienişti care se sustrag de la colectare (de la cotele de cereale, pentru plata datoriei de război şi aprovizionarea oraşelor – n.r.) şi care sabotează înfăptuirile guvernului Groza sunt în concordanţă cu acţiunile trădătoare din străinătate ale lui Tilea, Gafencu, Cretzeanu, care, prin diferite maşinaţiuni, au căutat la Conferinţa Păcii să pună piedici delegaţiei române în eforturile făcute de ea pentru a obţine o pace onorabilă şi dreaptă”.

Însă nu doar cu vorbe puteau atrage comuniştii alegători. „Asul din mânecă” a fost reforma agrară din 1945, care a fost exploatată la maximum în campania electorală. Astfel, în toamna anului 1946 s-a organizat o mare operaţiune de acordare publică a titlurilor de proprietate, cu vădit scop electoral. Nicolae Ceauşescu a organizat acţiunea la Slatina, într-o zi de duminică, pe 16 octombrie. Conform ziarului „Scînteia”, mulţimea adunată la manifestaţie se ridica la 15.000 de oameni. Pe lângă Ceauşescu, au mai fost prezenţi la tribună avocatul Ioan Tomescu, preşedintele Comitetului Olt al BPD, precum şi alţi reprezentanţi ai Blocului din judeţ. În cadrul ceremoniei s-au înmânat 400 de titluri de proprietate. Organizatorii au promis că în zilele următoare aveau să se mai distribuie restul de 2.500, rămase restante de la adoptarea legii reformei agrare.

„Cel mai bine dintre ele funcţionează comitetul din Gorj, unde activitatea este în general mai intensă şi se preocupă mai îndeaproape de probleme. Cel mai slab, după noi, este judeţul Olt, unde, în general, este o situaţie mai slabă.”

Nicolae Ceauşescu

Alegerile au avut loc pe 16 noiembrie 1946. La Olt, în fruntea listei BPD se afla Ioan Tomescu de la PNL – Tătărescu, Florea Oală de la Frontul Plugarilor, Oscar Moroianu de la PSD, Nicolae Ceauşescu de la PCR şi Radu Grigorescu, tot de la liberalii tătărescieni. Poziţia lui Ceauşescu pe lista ­Blocului reflectă puterea Partidului în Olt. Conform rezultatelor oficiale.  Blocul Partidelor Democrate a câştigat alegerile în judeţ, cu 83% (la nivel naţional, BPD-ul a obţinut, oficial, 84% din voturi). Rezultatul nu a fost rău, comparativ cu celelalte judeţe din Regionala Oltenia – jud. Romanaţi: 88%, jud. Vâlcea: 80%, jud. Dolj: 62%, jud. Gorj: 78%, jud. Mehedinţi: 79%. Se pare că Ceauşescu a reuşit să remedieze situaţia din vară.

Vizită de lucru cu sania trasă de cai

Un articol din ziarul „Înainte” ni-l prezintă pe Ceauşescu înfruntând nămeţii, într-o sanie, ca să se vadă cu alegătorii duminica. Aceasta în timp ce colegii din conducerea guvernului erau la Paris, negociind Tratatul de Pace.

„Vacanţa parlamentară a dat prilej deputaţilor să ia contact cu cei pe care îi reprezintă în Sfatul ţării, pentru a duce acolo toate nevoile şi propunerile cetăţenilor. Tov. deputat Ceauşescu, care reprezintă în Parlament pe cetăţenii judeţului Olt, şi-a petrecut această scurtă vacanţă în mijlocul celor care l-au ales. Primii care au primit vizita tov. Ceauşescu au fost lucrătorii de la CFR din Slatina. Împreună cu ei tov. Ceauşescu a examinat nevoile lor şi a discutat măsurile ce trebuiesc luate pentru înlăturarea acestora. Apoi, pe viscol şi ger, tov. Ceauşescu a plecat în satele judeţului. La primăria Comunei Prisecani o mulţime de săteni aşteptau nerăbdători să vadă şi să stea de vorbă cu alesul lor.

Nicolae Ceauşescu era unul dintre cei 348 de deputaţi ai Blocului Partidelor Democratice (Uniunea Populară Maghiară avea 29 de aleşi, PNŢ – Maniu avea 32 de aleşi, PNL – Brătianu avea 3 deputaţi, iar PNŢ – dr. Lupu avea 2 deputaţi). În aceeaşi zi, la Sala Dalles din Bucureşti, a avut loc prima consfătuire a majorităţii parlamentare. Cu această ocazie, comuniştii şi-au desemnat reprezentanţii în cele 16 comisii de lucru ale Parlamentului. Nicolae Ceauşescu a primit un loc în Comisia a III-a de Agricultură, Păduri şi Domenii. Avea alături alţi şase deputaţi ai PCR: Vasile Luca, Marin Fl. Florescu, Pavel Bubici, Constantin Sandu, Vasile Vâlcu şi Ioniţă Bărbulescu.

La alegerile din 1946, Nicolae Ceauşescu a fost ales deputat de Olt.  Ziarul local „Înainte” consemna,  sub formă de reportaj, activitatea în circumscripţie a tânărului deputat care-şi vizita alegătorii cu sania trasă de cai.

Discuta cu ei, le explica, îi lămurea. La fel cum Vodă Cuza îi explicase odinioară lui Moş Ion Roată cum merg treburile în stat, la fel îl „lămurise” Ceauşescu pe un ţăran din Olt care sunt îndatoririle unui deputat al „vremurilor noi”. „La primăria comunei Prisecani o mulţime de săteni aşteptau nerăbdători să vadă şi să stea de vorbă cu alesul lor, consemna gazeta menţionată.

– Pentru ca să staţi de vorbă cu noi aţi venit?

– Da, moşule. Numai aşa se poate şti în Parlament ce nevoi aveţi pentru a fi îndreptate.

Bătrânul a înţeles în sfârşit. Un sigur lucru totuşi nu poate pricepe.

– Dacă ăsta e rostul unui deputat, de ce nu făceau la fel şi cei pe care-i alegeam pe vremuri?

Şi tov. Ceauşescu a arătat sătenilor de ce fugeau altă dată deputaţii de cei care i-au ales.

Spre seară, urmărită de privirile tuturor sătenilor, sania în care a venit tov. Ceauşescu a plecat spre Slatina.

Iar cei ce au rămas în sate au înţeles că de astă dată la Bucureşti, în clădirea Adunării Deputaţilor, oamenii pe care i-au ales discută numai nevoile lor, ale întregului popor“.
După ce a evaluat situaţia regiunii Oltenia, Nicolae Ceauşescu a iniţiat întruniri cu alegătorii în toate judeţele. De obicei se organizau duminica, zi nelucrătoare. L-a avut ajutor pe Mihai Roşianu, care ştia deja problemele locului. Ceauşescu a reuşit să mobilizeze destul de mulţi participanţi la acţiunile Partidului, aşa cum reiese dintr-un raport al său către Comitetul Central: „Întruniri de partid am făcut în Dolj – întruniri pe plăşi, cu o participare de 1-2.000 de cetăţeni; o întrunire în oraşul Craiova, cu 8-10.000 cetăţeni. Mai sunt proiectate 3 întruniri pe plăşi ale Partidului. La Mehedinţi noi am avut o întrunire la Turnu Severin cu 6.000 cetăţeni şi sunt în pregătire întruniri pe plăşi. La Gorj am avut 3 întruniri pe plăşi. La două au participat 1.500-2.000 de cetăţeni; la a treia participarea a fost mai slabă – 350 oameni. Am avut şi întruniri pe judeţ la care a vorbit tov. Roşianu şi au fost vreo 4.000 de cetăţeni, ţărani etc. La Olt am avut o întrunire într-o plasă şi au participat 5.000 cetăţeni din judeţ. Mai sunt în pregătire trei întruniri pe plăşi, care vor avea loc duminică. La Romanaţi am avut trei întruniri pe plăşi, cu participarea a 1-2.000 cetăţeni. Aici intră şi Piatra-Olt, centru ceferist. Vom avea duminică o întrunire pe judeţ, unde sperăm să vie 8-10.000 cetăţeni. Acolo va vorbi tov. Pârvulescu. Şi în Vâlcea au fost întruniri pe plăşi, reuşite. Cea mai slabă a avut vreo 600 participanţi, restul 1.500-2.000″.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: