Skip to content

Faţa nevăzută a copiilor lui Nicolae Ceauşescu

1 Octombrie 2011

Ziarul „Adevărul“ prezintă momente inedite din viaţa celor trei copii ai cuplului Ceauşescu, mărturisite chiar de ei în cadrul anchetelor în care au fost implicaţi.

Au simţit de mici gustul luxului, au avut o tinereţe plină de bogăţie. În final au fost arestaţi, anchetaţi, iar Zoia şi Nicu şi-au găsit sfârşitul în urma unor lungi suferinţe. Membrii familiei Ceauşescu au fost cercetaţi pentru subminarea economiei naţionale, pentru că ar fi beneficiat personal şi nejustificat de bunuri şi valori scoase din circuitul economic naţional prin fosta Gospodărie a Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Ziarul „Adevărul” a intrat în posesia declaraţiilor oficiale făcute la Parchet de copiii cuplului.

Dosarul 25/P/SP/1993 i-a avut ca protagonişti principali pe Elena şi Nicolae Ceauşescu, fiii acestora Zoia, Valentin şi Nicu. Nu au scăpat de anchetă nici partenerii de viaţă ai copiilor cuplului dictatorial, respectiv Mircea Oprean (soţul Zoiei), Poliana Cristescu (soţia lui Nicu), Iordana Borilă (fosta soţie a lui Valentin) şi Roxana Dună (iubita şi viitoarea soţie a lui Valentin).

Expertiza contabilă

Principalele probe împotriva acestora au fost mărturiile angajaţilor din cadrul Gospodăriei, dar şi o expertiză contabilă realizată în 1990, document care a stabilit valoarea prejudiciului ca urmare a cheltuielilor făcute în scop personal de membrii familiei Ceauşescu şi achitate de Gospodăria de Partid, în perioada cât au condus România. În total, peste 210 milioane de lei, pagubă socotită prin neachitarea chiriilor la stat, a alimentelor, a îmbrăcămintei, a încălţămintei, a bijuteriilor, a mobilierului sau a transportului.

În iunie 1999, procurorul Augustin Lazăr a decis închiderea dosarul penal motivând, în cazul cuplului Ceauşescu, că există autoritatea de lucru judecat, aceştia fiind condamnaţi la moarte şi executaţi şi pentru aceste fapte. În cazul copiilor, scoaterea de sub urmărire penală a fost motivată prin faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii, întrucât „făptuitorii, în condiţiile de atunci, nu se puteau opune dorinţei soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu de a primi bunuri în valoare de milioane de lei şi alte avantaje, de teama de a nu li se întâmpla ceva”.

Zoia şi Valentin, alături de părinţii lor, Elena şi Nicoale Ceauşescu, la 15 ianuarie 1972

210 milioane de lei ar fi trebuit să achite familia Ceauşescu pentru bunurile pe care nu le-a plătit în perioada cât a condus România.

Datoriile şi banii de la C

În cadrul anchetelor deschise imediat după Revoluţia din 1989 s-a realizat şi o expertiză contabilă, iar specialiştii au încercat să afle de ce bunuri s-a bucurat fiecare membru al familiei Ceauşescu fără a le plăti la Gospodăria de Partid. Totodată, anchetatorii au scormonit în conturile deţinute la CEC de membrii familiei Ceauşescu. Elena şi Nicolae Ceauşescu n-aveau bani la CEC, aveau însă copiii, cei mai mulţi Zoia Ceauşescu. Oricum, fiecare avea „rezerve” de peste un milion de lei. Singurul care a declarat conturi în străinătate a fost Valentin Ceauşescu. „Am un cont de circa 1.000 de lire sterline la o bancă din Londra – „Midland” – şi 1.500 de mărci la „Deutsche Bank”- sucursala din Frankfurt. Nu cunosc numerele conturilor; extrasul de cont privitor la depozitul din RFG poate fi găsit cu ajutorul fostei soţii, Iordana Borilă”, a precizat Valentin Ceauşescu organelor de anchetă în dosarul privind subminarea economiei naţionale.

Datoriile către stat:

Nicolae şi Elena Ceauşescu 187.217.432 de lei
Nicu Ceauşescu 5.463.572 de lei
Zoia Ceauşescu 3.357.269 de lei
Mircea Oprean 2.770.321 de lei
Iordana Borilă 1.888.119 de lei
Poliana Cristescu 2.852.578 de lei
Roxana Dună 146.293 de lei

Bani găsiţi la CEC, în 1989:

Nicu Ceauşescu 1.223.873 de lei
Valentin Ceauşescu 1.223.873 de lei
Zoia Ceauşescu 1.450.020 de lei

„Prinţişorul”, catalogat ca impertinent

Mezinul familiei Ceauşescu, Nicu Ceauşescu, supranumit „Prinţişorul”, era sufletul Elenei Ceauşescu, cea despre care ştia că-i achita toate cheltuielile. El a dat o scurtă declaraţie procurorilor cu privire la modul în care a beneficiat de posibile bunuri ale statului. „La data de 10 decembrie 1983 m‑am căsătorit cu Cristescu Poliana şi am locuit împreună până în aprilie 1985, în locuinţa din strada Cosmonauţilor 2-4. Când m-am mutat în locuinţă, aceasta era mobilată în întregime: sufrageria, dormitor, birou, bucătărie, hol. În perioada decembrie 1983 – octombrie 1987, am locuit efectiv în această locuinţă, până în aprilie 1985 a locuit aici şi Cristescu Poliana. Cheltuielile legate de locuinţă, chirie, întreţinere, gaz, electricitate le suporta Elena Ceauşescu. Eu nu am plătit efectiv nimic din aceste cheltuieli”.

Mâncarea lui Nicu, trimisă cu avionul

Şeful Serviciului reprezentare din cadrul Gospodăriei de Partid, Radu Burciu, cercetat la rândul său pentru complicitate la subminara economiei, a povestit că membrilor familiei Ceauşescu li se trimitea mâncare zilnic la domiciliile din Bucureşti. În perioada în care Nicu Ceauşescu a fost prim-secretar al Comitetului PCR din Sibiu, alimentele acestuia erau trimise cu avioane Tarom, care făceau curse regulate Bucureşti-Sibiu, în container sigilat, însoţit de un ofiţer din Ministerul de Interne.

„Când avioanele nu puteau decola din cauza ceţii sau a altor fenomene meteorologice, mâncarea era trimisă tot în container, cu maşini speciale, de asemenea, cu însoţitor”, a explicat fostul şef al Gospodăriei. Radu Burciu a arătat că alimentele familiei Ceauşescu valorau 160.000-180.000 de lei lunar. „Repet, membrii familiei Ceauşescu nu achitau contravaloarea lor”, a ţinut să precizeze Burciu.

Codurile secrete ale imobilelor

Unul dintre angajaţii Înteprinderii de Cazare şi Alimentaţie, Florin Ciorbă, a povestit procurorilor că societatea la care lucra funcţiona ca „o casă de comenzi”. Ciorbă se ocupa de livrarea alimentelor, fiind în permanenţă însoţit de un subofiţer din trupele de Securitate. El a arătat modul în care erau codificate locuinţele atunci când livra mâncarea: SR 1 – locuinţa lui Nicolae Ceauşescu, SR 2 – locuinţa mamei Elenei Ceauşescu – Alexandrina Petrescu, SR 3 – locuinţa lui Nicu Ceauşescu, SR 4 – locuinţa Zoiei Ceauşescu şi a lui Mircea Oprean, SR 5 – locuinţa din strada Cerchez unde a locuit Valentin Ceauşescu până la divorţ şi unde locuia fosta soţie, Iordana Borilă, şi copilul lor, Daniel-Valentin, SR 6 – animalele familiei Ceauşescu, SR 7 -locuinţa Polianei Cristescu, SR 8 – locuinţa lui Vasile Bărbulescu – cumnatul lui Nicolae Ceauşescu, soţul Elenei Ceauşescu, SR 9 – locuinţa lui Zamfir Rusu – cumnatul lui Nicolae Ceauşescu, soţul Niculinei Ceauşescu.

„Haita” de câini a familiei Ceauşescu

Radu Burciu a explicat că pentru hrana câinilor familiei Ceauşescu, Gospodăria cheltuia zilnic între 600 şi 700 de lei. „În privinţa animalelor, cunosc că era o turmă întreagă: Nicolae Ceauşescu avea patru câini labrador – Corbu, Şarona, Şoimu şi Rodica; Valentin avea un câine cocker, Nicu Ceauşescu avea un câine lup, Elena Ceauşescu avea un câine pripăşit, la care ţinea, Zoia Ceauşescu şi Mircea Oprean aveau şi ei doi. Pentru toţi se trimitea mâncare de la sectorul Reprezentare”, a povestit Burciu.

Fostul şef al Secţiei Reprezentare a povestit mai multe tabieturi ale membrilor familiei Ceauşescu şi despre relaţiile pe care le avea cu aceştia. „Nu pot preciza câte costume avea Nicolae Ceauşescu, însă ştiu că dacă îmbrăca într-o zi unul, a doua zi nu-l mai purta. Probabil că-l dădea la curăţat”, a spus Burciu. „Aş mai vrea să mai adaug atât, impertinenţa lui Nicu Ceauşescu, care venea şi solicita diverse obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte”, şi-a vărsat oful Radu Burciu. „Menţionez că pentru familia Ceauşescu, în înţelesul larg pe care l-am arătat, toate aceste obiecte erau gratuite şi le ridicam de la un atelier special aparţinând Întreprinderii de Confecţii şi Tricotaje Bucureşti”, a conchis fostul oficial Radu Burciu.

Acuzaţii

Nicu Ceauşescu s-a născut, în Bucureşti, la 1 septembrie 1951 şi a încetat din viaţă la Viena, la 25 septembrie 1996, fiind bolnav de ciroză. Acuzat iniţial pentru genocid, omor deosebit de grav şi subminarea economiei naţionale, a fost condamnat în cele din urmă doar la cinci ani pentru nerespectarea regimului muniţiilor şi armelor de foc.

Zoia şi Valentin, clinciuri cu părinţii

Fiica şi fiul cel mare ai Elenei şi ai lui Nicolae Ceauşescu au părăsit vila din Primăverii a dictatorilor pentru a trăi liniştiţi alături de iubirile lor. Zoia şi Valentin Ceauşescu au trăit mereu discret. Şi-au iubit părinţii, dar n-au putut niciodată să-i ia locul „Prinţişorului” în inima lor. Zoia a reprodus în faţa anchetatorilor ultimele momente în care şi-a mai văzut părinţii în viaţă. Era 21 decembrie 1989, iar Elena şi Nicolae Ceauşescu se aflau la sediul CC al PCR, unde ajunsese şi Valentin. Au chemat-o şi pe Zoia, iar fata le-a zis pe moment că e prea târziu. Trecuse deja de ora 21.00, iar părinţii săi o asiguraseră că nu este nimic grav.

Zoia şi Valentin Ceauşescu au fost foarte apropiaţi de-a lungul vieţii

Niciun moment n-a prevăzut calvarul în care avea să intre. Totuşi, de curiozitate, Zoia şi soţul său, Mircea Oprean, au mers, în jurul orelor 22.00, la sediul Comitetului Central (CC). „Înainte de a pleca am dat telefon lui Manea (Manea Mănescu, fost premier comunist al României – n.r.), care ne-a aşteptat la intrarea „B” şi ne-a zis că o să le facem o mare bucurie, prin venirea noastră. Manea ne-a condus în apartamentul unde se aflau părinţii mei,” şi-a amintit Zoia, la 3 ianuarie 1990.

„Mama mi-a spus că nu sunt probleme”

Îşi amintea perfect ultima întâlnire cu părinţii săi. Înainte de a intra în apartamentul în care erau părinţii şi fratele său Valentin, Zoia a povestit că a dat nas în nas cu unchiul său, Vasile Bărbulescu, dar n‑au apucat decât să se salute, întrucât bărbatul se grăbea să ajungă în oraş. Elena, Valentin şi Nicolae Ceauşescu serviseră masa când a ajuns Zoia. „Am discutat cu mama, care susţinea că nu sunt probleme, dar şi cu Valentin, care spunea că lucrurile sunt grave, mai ales la Timişoara, dar i-am explicat şi eu şi mama că este alarmist”, a mai arătat fiica fostilor dictatori. Ea şi-a amintit şi de telefonul primit de tatăl său de la Timişoara, unde Revoluţia era în toi.

Discuţia secretă de la Comitetul Central

„A venit cineva de la secretariat care a anunţat că la telefon este Coman de la Timişoara (generalul-colonel Ion Coman – numit comandant unic la Timişoara, cel care a condus represiunea din data de 17 decembrie 1989 – n.r.). Tatăl meu a vorbit la telefon într-o altă cameră decât cea în care ne aflam noi, conversaţia telefonică a fost scurtă, unul-două minute.Nu ştiu ce au discutat cei doi la telefon, când s-a întors tatăl meu, Valentin l-a întrebat ce s-a întâmplat, dar nu i-a răpuns”, a spus Zoia despre seara în care Nicolae Ceauşescu îşi pregătea fuga. Zoia şi-a mai amintit că tatăl său a chemat-o într-o cameră alăturată pe Elena Ceauşescu, unde i-a transmis ceva foarte rapid, în maximum un minut. „Imediat după aceea eu, soţul meu şi Valentin am plecat, întrucât tatăl meu a spus că este obosit şi doreşte să se culce”. A doua zi, a rememorat Zoia, a început calvarul. Părinţii ei au fugit cu elicopterul de pe CC al PCR, iar casa ei a fost spartă.

„Ruptura” din 1984

Pentru că nu se simţea în siguranţă a plecat împreună cu Mircea Oprean la vărul ei, Gheorghe (Dodu) Petrescu care stătea în Dorobanţi. Sâmbătă, 24 decembrie 1989, a luat legătura cu noile autorităţi şi a fost pusă sub pază iniţial în casa bunicii, Alexandrina Petrescu, din complexul Primăverii. Soţul ei, Mircea Oprean s-a întors acasă să-i aducă schimburi. Zoia a povestit că a fost dusă la TVR, unde a discutat cu un general care s-a prezentat Tudor şi cu Dan Marţian , „cărora le-am explicat că nu am unde locui în siguranţă, mi s-a propus ca variantă să fiu dusă într-o unitate militară şi eu am acceptat, după ce am vorbit cu soţul meu, care nu ştia unde sunt”.

Nicolae, Elena şi Valentin Ceauşescu

Trecea la o altă etapă, deşi din 1984, relaţiile cu părinţii săi se răciseră considerabil. De altfel, în iarna anului 1984 s-a mutat cu soţul său din casa Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu din cauza divergenţelor tot mai dese. Şi Valentin Ceauşescu a povestit anchetatorilor despre relaţia avută cu părinţii săi, dar şi despre căsătoria cu Iordana Borilă şi despre divorţul de aceasta.

Valentin, despre Iordana şi Roxana

„Sunt fiul lui Nicolae Ceauşescu, fostul preşedinte al României şi al Elenei Ceauşescu, fostă prim-vice-prim-ministru al Guvernului. Am făcut studiile gimnaziale şi liceale în Bucureşti, iar din anul 1965 am fost admis la Facultatea de Fizică a Universităţii Bucureşti. Din 1967 am continuat studiile în Anglia, trei persoane buriseri ai statului român: primeam fiecare 100 de lire sterline lunar de la Ambasada română din Londra şi ne plăteam taxele de studii, căminul şi hrana” – aşa şi-a început Valentin declaraţiile. În 1970 s-a întors în ţară şi s-a căsătorit cu Iordana Borilă.

Valentin Ceauşescu a relatat procurorilor detalii despre situaţia lui locativă. „Până la căsătorie am locuit în Bulevardul Primăverii nr. 50, la reşedinţa părinţilor. După căsătorie, la circa o lună m-am mutat cu soţia în strada Matei Voievod, nu reţin numărul; locuinţa era mobilată, era dotată cu frigider şi televizor; îmi aduc aminte că exista un contract de închiriere. Am locuit aici până în anul 1973, când ne-am mutat în strada Brîncuţei, nu reţin numărul. Cât am locuit în strada Matei Voievod, eu şi soţia plăteam chiria şi întreţinerea casei, ştiu asta cu siguranţă. Când ne-am mutat în Brîncuţei am luat o parte din mobila din Matei Voievod; soţia a avut şi ea mobilă de la părinţii ei; am mai luat o bibliotecă din Primăverii, care fusese în apartamentul meu. Precizez că în Matei Voievod am avut două camere, iar în Brîncuţei trei camere. Cheltuielile legate de locuinţa din Brîncuţei – chirie, întreţinere, lumină, telefon le suportam eu şi soţia mea”.

Despre fiul Daniel

Valentin l-a amintit şi pe fiul său, Daniel: „precizez că în anul 1981 s-a născut fiul meu Daniel Valentin. Din anul 1987, din vară, m-am despărţit de soţie şi ulterior am divorţat. M-am mutat înapoi în Bulevardul Primăverii, circa un an. Din vara anului 1988 m-am mutat la prietena mea, Roxana Dună, în strada Batiştei, efectiv până la sfârşitul lunii decembrie 1989″. În final, Valentin a recunoscut că a beneficiat de o serie de avantaje, dar, susţine că, a crezut tot timpul că toate cheltuielile erau plătite de părinţii săi: „Cu privire la învinuirea care mi se aduce, recunosc că am beneficiat de serviciile Sectorului Reprezentare din cadrul fostei Gospodării de partid, dar doresc să se consemneze că am avut permanent convingerea că aceste servicii sunt plătite de părinţii mei”.

„Recunosc că am beneficiat de serviciile fostei Gospodării de partid, dar doresc să se consemneze că am avut permanent convingerea că acestea sunt plătite de părinţii mei.”
Valentin Ceauşescu, fiul cel mare al Elenei şi al lui Nicolae Ceauşescu

Reabilitare

Zoia Ceauşescu s-a născut la 1 martie 1949 şi a încetat din viaţă la 20 noiembrie 2006, în urma unui cancer pulmonar. Cu doar două săptămâni înainte a muri, numele Zoiei a fost reabilitat când s-a decis şi retrocedarea bunurilor confiscate după 1989.

Lupta pentru avere

Valentin Ceauşescu s-a născut la 17 februarie 1948. După Revoluţie a stat departe de ochii presei şi a dus o luptă asiduă în instanţe pentru redobândirea averii confiscate după 1989. De altfel, o mare parte dintre tablouri şi obiecte de artă i-au fost restituite.

Fiica, revoltată de demolarea bisericilor

Mircea Oprean a vorbit la Parchet şi despre relaţiile încordate dintre Zoia şi mama sa, Elena, care încerca tot mai des să-şi depărteze copiii de Nicolae Ceauşescu. „Personal am avut neplăceri din partea Elenei Ceauşescu, când am organizat conferinţa „Economicitate, Securitate şi Fiabilitatea Autovehiculelor”, la care au participat peste 200 de specialişti din învăţământ, cercetare şi producţie. După părerea Elenei Ceauşescu, participanţii la conferinţă veneau să se plimbe în Bucureşti şi să producă pagube statului, cu diverse cheltuieli”, şi-a amintit Oprean. Scandalurile s-au accentuat în 1984, în perioada în care se desfăşura acţiunea de demolare a multor monumente istorice din Bucureşti. „Zoia şi-a exprimat de mai multe ori protestul făţiş faţă de această acţiune şi mai cu seamă în legătură cu Biserica «Mihai-Vodă»”, a explicat Oprean.

Spaima lui Ceauşescu: iradierea sau otrăvirea

Moartea suspectă a liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, despre care se zvonea că ar fi fost iradiat sau otrăvit de sovietici, l-a determinat pe Nicolae Ceauşescu să pună la punct un sistem strict de pregătire a mâncării pentru el şi familia sa. Declaraţiile angajaţilor Complexului Agricol Vlăsia, ale foştilor bucătari şi ale securiştilor care-l păzeau pe dictator scot la iveală măsurile excesive de protecţie a alimentelor.

Maestrul bucătar Nicolae Popescu a povestit că gătea pentru membrii familiei Ceauşescu, la sediul Întreprinderii de Cazare şi Alimentaţie, supravegheat de un medic militar şi doi subofiţeri din cadrul Direcţiei a V-a a Securităţii. „Hrana se trimitea în containere sigilate cu maşina Securităţii sau cu un autoturism al întreprinderii, însoţit de un subofiţer”, a declarat Nicolae Popescu.

Şeful Direcţiei Agroindustriale, Daian Nicodin, care avea în subordine Complexul Vlăsia, unde se cultivau legumele şi se creşteau animalele pentru hrana nomenclaturii de partid, a arătat că unitatea era păzită în permanenţă de Securitate. „De la fiecare animal sacrificat, de la fiecare sortiment de mezel produs zilnic sau lapte se prelevau probe care făceau obiectul analizelor de laborator la Sanepid 10, urmărindu-se nu numai lipsa încărcăturii bacteriene, a compoziţiei, proporţia carne-grăsimi, conţinutul de sare, dar şi alte examinări mult mai costisitoare privind conţinutul de metale grele, chiar iradiere”, arată Daian Nicodin.

Vacile de lapte, păzite de subofiţeri

Fostul director a vorbit despre măsurile excesive luate în 1986 după explozia de la centrala nucleară de la Cernobîl (Ucraina), când specialişti de la Ministerul Sănătăţii au venit şi au testat toate furajele animalelor de la Vlăsia. În final, s-au schimbat paiele cu unele aduse de la o fermă din Arad, drept aşternut pentru cele opt vaci care furnizau lapte familiei Ceauşescu. Aceste vaci aveau regim special, fiind supravegheate non-stop de un subofiţer al Securităţii. „La complexul de la Vlăsia, pe o suprafaţă de 40 de hectare pe care se cultivau legumele pentru familia Ceauşescu, era interzisă folosirea de îngrăşăminte chimice sau de erbicide”, a mai povestit Daian Nicodin.

„Hrana se trimitea în containere sigilate cu maşina Securităţii sau cu un autoturism al întreprinderii, însoţit de un subofiţer.”
Nicolae Popescu bucătarul familiei Ceauşescu

Zoia şi Mircea Oprean, idila de la malul mării

Mircea Oprean (61 de ani), soţul Zoiei Ceauşescu, anchetat şi el pentru subminarea economiei naţionale, întrucât nu şi-ar fi plătit o serie de cheltuieli, a povestit anchetatorilor, la 16 ianuarie 1990, cum s-a cunoscut cu fiica Elenei şi a lui Nicolae Ceauşescu. Era în vara lui 1980. „La sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie, când mă aflam în vacanţă pe litoral, la Eforie Nord, Zoia era la Neptun cu ocazia unei conferinţe internaţionale de matematică. A mers la Neptun cu un prieten, Dodu Petrescu, văr cu Zoia.

Despărţiţi şase luni

„Dodu a sunat-o pe Zoia şi a spus că se află la Neptun şi a invitat-o la o cafea. Ne‑am întâlnit pe terasa restaurantului Internaţional în cursul după-amiezii. Din prezentarea făcută nu am aflat şi nu ştiam despre Zoia decât că este verişoara lui Dodu. Abia spre sfârşitul întâlnirii, în cursul serii, mi-am dat seama că este Zoia Ceauşescu”, a rememorat cel care avea să devină ginerele cuplului dictatorial trei ani mai târziu, în aprilie 1983. „Ne-am mai întâlnit tot la Neptun, de circa două sau trei ori. La aproape o lună după ce ne‑am întors în Bucureşti, am primit un telefon de la Zoia, după care am făcut o plimbare împreună cu Dodu, la Snagov”, şi-a amintit Mircea Oprean despre primele momente ale relaţiei sale cu Zoia.

Ulterior, lucrurile s-au complicat, dar, ca în orice poveste de dragoste cu happy-end, a urmat o nuntă ca-n poveşti. „Ne-am mai văzut de câteva ori în acel an şi am mai vorbit la telefon, după circa cinci-şase luni n-am vorbit şi nici nu ne-am văzut. Am reluat apoi convorbirile telefonice şi întâlnirile la iniţiativa Zoiei. Ne-am cunoscut din ce în ce mai bine, îndrăgostindu‑ne unul de celălalt şi în final ne-am căsătorit”.

„Ne-am cunoscut din ce în ce mai bine, îndrăgostindu-ne unul de celălalt şi în final ne-am căsătorit.”
Mircea Oprean soţul Zoiei Ceauşescu


Mircea Oporean, Zoe Ceausescu, Mihaela Moraru Ceausescu, si primul sot Petre. Sursa foto: (sergheiniculescumizil.blogspot.com)

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: