Skip to content

Cum a fost Ceauşescu ameninţat de ruşi în 1971. „Tezele din iulie”

17 Decembrie 2011

FOTO: ARHIVELE NAŢIONALE Ştefan Andrei jucând şah cu Nicolae Ceauşescu în concediul din Uniunea Sovietică, în Crimeea (august 1976)

Ştefan Andrei dezvăluie un episod tensionat al relaţiilor româno-sovietice.  Fragmente din cartea „Stăpânul secretelor lui Ceauşescu.

I se spunea Machiavelli, Ştefan Andrei în dialog cu Lavinia Betea„, în acest număr continuăm dezvăluirile fostului ministru de Externe. Astăzi vom afla de ce-l considera Brejnev pe Ceauşescu principalul obstacol în calea liniei sovietice. Cartea-eveniment va apărea marţi, 20 decembrie 2011.  Se distribuie împreună cu ziarul „Adevărul” şi costă 12,99 lei.

Comitetul Executiv al PCR a adoptat în 6 iulie 1971 documentul cunoscut sub numele de „tezele din iulie”. Au intrat în istorie ca momentul de drastică restrângere a libertăţii de expresie în artă şi cultură. În necunoştinţa contextului, cauza lor a fost atribuită exclusiv admiraţiei lui Ceauşescu faţă de „revoluţia culturală” din China şi populismul comunist coreean şi vietnamez după recentul său turneu asiatic (1-24 iunie 1971). În stilul vremii, presa informase despre acesta. „Raportul” cerut de sovietici lui Ceauşescu pe aeroportul din Moscova la întoarcere şi presiunile acestora au fost însă mari „secrete de partid şi de stat”.

Ştefan Andrei, susţinut de documente din arhivele altor state membre ale Tratatului de la Varşovia, argumentează că „tezele din iulie” au fost adoptate prioritar în scopul prevenirii manipulărilor sovietice de înlăturare a lui Ceauşescu. Prin primul-ministru Kosîghin, sovieticii şi-au exprimat dur dezacordul. Căci vizita românilor în China era prima vizită a unei delegaţii ce reprezenta un stat din Tratatul de la Varşovia după ruptura dintre sovietici şi chinezi.

Conflictul celor „trei care mişcă”

Ştefan Andrei a însoţit delegaţia condusă de Ceauşescu în ţările asiatice „roşii”. A lucrat mult în China aflată în plină „revoluţie culturală” la comunicatul comun. Susţine că nu l-a auzit vreodată pe Ceauşescu declarându-se încântat de manifestaţiile „gărzilor roşii”.Şi Ceauşescu, şi Maurer erau deştepţi cât să-şi dea seama că nu pot să facă poporului român ce fac conducătorii lor cu poporul chinez şi cu coreenii, afirmă Ştefan Andrei.

La chinezi erau două tendinţe. Una care voia să rămână cu eroismul revoluţionar, cu egalitarismul, cu obiectivul ca toţi să aibă cele trei care mişcă: bicicleta, ventilatorul şi ceasul. Chiar aşa spuneau. Pe când ceilalţi spuneau: cine e competent, să aibă maşină, cine nu e competent, să nu aibă decât două sau una din astea trei mişcătoare – ventilator, bicicletă şi ceas. Asta era aripa lui Deng Xiaoping. Ei au şi pus această politică în aplicare, după moartea lui Mao Tze Dun.”

„Social-imperialismul” sovietic

Dintre chinezi, admiraţie deosebită aveau Ceauşescu şi Maurer pentru premierul Ciu Enlai. Acesta poate fi considerat salvatorul Chinei din „revoluţia culturală”, susţine Ştefan Andrei. Şi-l amiteşte înzestrat cu o „inteligenţă fantastică” şi o excepţională cultură budistă. Şi următoarea întâmplare care circula în legătură cu el: „Un ziarist american l-a întrebat: «Domnule Ciu Enlai, la noi sunt discuţii. Unii spun că a fost bună revoluţia franceză, că a primenit societatea, că a scos burghezia la suprafaţă; alţii spun că nu merita câţi oameni au murit. Ce părere aveţi?». «Dom’le, a zis el, e prea devreme să dăm o judecată bună despre re­voluţia franceză»”.

La întoarcerea din Asia, sovieticii au cerut însă o întâlnire cu delegaţia română. „Şi pe aeroportul din Moscova au început reproşuri şi ameninţări, povesteşte martorul Ştefan Andrei. În primul rând, că mergem în China, o ţară care e duşmanul Uniunii Sovietice. Kosîghin a fost la întâl­nire, împreună cu Suslov şi cu Katuşev. Ne-au criticat direct că, acolo, Ceauşescu a spus că China este un factor important în lupta pentru pace. În timpul întâl­nirii noastre pe aeroport, Kosîghin a venit cu un afiş. Îl făcuseră, în timpul vizitei noastre, studenţii de la Universitatea din Shanghai, la adresa „social-imperi­alismului” sovietic şi trădării de către sovietici a idea­lurilor nobile comuniste. Şi discutau exact aşa – ce-aţi căutat acolo, ce-aţi făcut? Nu poţi să fii prieten cu un duşman al Uniunii Sovietice şi, de fapt, al comunităţii ţărilor socialiste, zicea Kosîghin. Acesta a fost cuvântul lui Kosîghin. Am fost de faţă”.

Ţedenbal, liderul comunist mongol, aţâţase şi el focul. După ce-l provocase pe Ceauşescu pângându-se de atacurile chinezilor cu „idei imperialiste” la graniţele mongole, Ceauşescu l-a consolat cu exemplul „imperialiştilor sovietici” care-au confiscat tezaurul României. Bineînţeles că raportul lui Ţedenbal sosise la Moscova înaintea lui Ceauşescu.

Brejnev contra Ceauşescu

„Sovieticii ne-au criticat atunci, pe aeroport, şi pentru ideea noastră cu rolul ţărilor mici şi mijlocii în lume, relatează Ştefan Andrei. «Ce‑aveţi aici?, ziceau. Băgaţi şi Arabia Saudită? De grija ăstora sunteţi voi preocupaţi?» Pe urmă, sigur, teoria aceasta, că există state mici şi mijlocii burgheze, capitaliste, şi există state mici şi mijlocii socialiste, care luptă pentru eliberare, an­tiimperialiste. „Voi îi băgaţi pe toţi în aceeaşi ciorbă”, a fost expresia lui Kosîghin. «Voi când vorbiţi de de­mocratizarea situaţiei internaţionale, nu vă situaţi pe poziţii de clasă. Treceţi peste faptul că există o luptă între socialism şi imperialism», acuza el. Iar ceea ce a trecut Ceauşescu în informarea lui în CPEx a fost ideea de bază a lui Kosîghin: «Nu uitaţi că relaţiile eco­nomice sunt determinate de relaţiile politice, tovarăşe Ceauşescu». Adică: nu veni la mine să dezvolţi relaţiile economice cu Uniunea Sovietică, de unde să iei materii prime şi să ne vinzi maşini, cât timp faci o asemenea politică.”

În avionul ce zbura spre Bucureşti atmosfera a devenit apăsătoare, îşi aminteşte martorul. „După ameninţarea lui Kosîghin, în avion, l-am auzit eu pe Maurer: «Ei, ţi-am spus eu că nu era cazul să mergem la Beijing?», i-a reproşat lui Ceauşescu. Ceauşescu a fost preocupat, când am venit de la Moscova. Nici n-a vorbit în avion.” Ceauşescu avea de ce să se teamă. Din documente de arhivă reiese că, în august 1971, Brejnev s-a întâlnit în Crimeea cu ceilalţi lideri ai statelor membre în Tratatul de la Varşovia. Cu excepţia lui Ceauşescu. „Conduce lupta împotriva noastră şi constituie principalul obstacol în calea liniei noastre”, a zis Brejnevdespre liderul român. Noi am avut răbdare în privinţa comportamentului României. Trebuie să încercăm să exercităm in­fluenţă asupra evoluţiei din interiorul ţării”.

„Informaţiile acestea le aveam şi noi, din surse diplomatice”, afirmă acum Ştefan Andrei. „După Cehoslovacia, Ceauşescu a pus deoparte tot programul adoptat de Conferinţa Naţională a PCR din 1967, de lărgire a spaţiului economic pentru întreprinderi, ca să nu fie folosit ca pretext de Moscova pentru intervenţie, că punem în pericol socialismul în România. Discuţia de pe Aeroportul Vnukovo din Moscova a constituit – şi după părerea mea – elementul de frânare a evolu­ţiei societăţii româneşti. El a fost preocupat de teza lui Kosîghin că economicul e subordonat politicului. În condiţiile în care tu depinzi 50 la sută de Uniunea Sovietică şi de celelalte ţări din CAER (n.r. – Consiliul de Ajutor Economic Reciproc), îţi dă de gândit. Pentru că, dacă sovieticii opreau numai exporturile României de industrie uşoară, de mobilă, de utilaj pe­trolier şi celelalte, ar fi creat în ţară o situaţie econo­mică grea. Greu de depăşit. Lăsând la o parte pericolul pe care-l simţea Ceauşescu, de-a fi înlocuit.”

„Dintre chinezi, admiraţie deosebită aveau Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer pentru premierul Ciu Enlai.”
Autor: Lavinia Betea

Anunțuri
4 comentarii leave one →
  1. 18 Decembrie 2011 15:10

    O rectificare : Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost Preşedintele Republicii Socialiste România ! Nu al României.

    Apreciază

  2. bianca permalink
    30 Ianuarie 2012 14:08

    am impresia ca ne credeti cretinoizi … si gresiti amarnic … sa va fie rusine !

    Apreciază

  3. antiUE permalink
    2 Februarie 2012 21:00

    familie de ucigasi ai romanilor…

    Apreciază

  4. 24 Martie 2014 12:14

    Cati romani a ucis regimul socialist In afara legi UE Pote vreai sa zici de STOENESTI In 1999

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: