Skip to content

Au încercat sovieticii să-l omoare pe Ceauşescu în 1957?

15 Februarie 2012

Citeste si aici
La 4 noiembrie 1957, avionul în care se afla o delegaţie oficială a PMR s-a prăbuşit pe Aeroportul Vnukovo din Moscova. Ceauşescu a scăpat ca prin urechile acului. Grigore Preoteasa, prietenul său, a murit însă.

Moscova, 4 noiembrie 1957, ora locală 17.58. În raionul Aeroportului Vnukovo, avionul „IL-14″, care transporta delegaţia oficială română la aniversarea a 40 de ani de la Marea Revoluţie Rusă din octombrie, efectua manevrele de aterizare. Din cauza condiţiilor meteo nefavorabile şi a unei erori de pilotaj aeronava a atins crengile unor copaci şi s-a prăbuşit. La bord trebuia să fie Gheorghiu-Dej, însă a fost reţinut acasă din cauza unei probleme de sănătate. Nicolae Ceauşescu a făcut parte din delegaţie, fiind în aeronavă în momentul impactului cu solul. După 1965, când a ajuns la putere, s-a spus că pe el doreau să-l lichideze sovieticii.

A văzut moartea cu ochii

Conform raportului medical emis de Ministerul Sănătăţii al URSS, la 5 noiembrie, Ceauşescu „a căpătat o contuzie la jumătatea dreaptă a coşului pieptului şi a încheieturii stângi a gambei. Jupuituri la faţă, mâini şi picioare. Temperatura corpului 37,30 grade. Stare generală satisfăcătoare”.

Delegaţia avea o componentă dublă. Pe de o parte, România era reprezentată la nivel de stat, respectiv guvernul. Pe de altă parte erau trimişii partidului, care ar fi trebuit să poarte discuţiile bilaterale cu omologii lor din PCUS.

Reprezentarea PMR la aniversarea revoluţiei sovietice s-a discutat în şedinţa Biroului Politic din 2 noiembrie 1957. Deşi era o aniversare importantă a revoluţiei bolşevice, 40 de ani, liderul comuniştilor români nu a făcut parte din delegaţie. Oficial a argumentat în şedinţa Biroului Politic că medicii nu i-au permis deplasarea din cauza stării de sănătate.

Aşadar, delegaţia PMR urma să fie condusă de Chivu Stoica, preşedinte al Consiliului de Miniştri. Al doilea în rang din delegaţie era Nicolae Ceauşescu, în calitatea sa de secretar al CC cu Organizatoricul.Pe lângă aceştia, în avionul care s-a deplasat la Moscova se mai aflau: Grigore Preoteasa (secretar al CC al PMR cu Propaganda şi Agitaţia), Ştefan Voitec (locţiitor al preşedintelui Consiliului de Miniştri), Alexandru Moghioroş (locţiitor al preşedintelui Consiliului de Miniştri), Leonte Răutu (şeful secţiei de Propagandă şi Agitaţie a CC al PMR). Îi însoţeau pe membrii delegaţiei Ştefan Voicu (redactor-responsabil al revistei „Lupta de clasă”, Mihai Novicov (translator), Alexandru Micu (securist, garda de corp a lui Chivu Stoica) şi Ion Petrescu (stenograf).

Tragedia, pas cu pas

Deplasările se făceau atunci cu avioane şi echipaje sovietice. În dimineaţa zilei de 4 noiembrie, ora 9.48, avionul „IL-14″ a decolat de pe aeroportul din Bucureşti. Atmosfera a fost degajată. Se mergea la aniversare şi nu exista niciun semnal de „cutremur” în lumea comunistă. Nicolae Ceauşescu era angajat ca de obicei în partidele sale de şah. Juca alternativ cu Grigore Preoteasa şi cu Leonte Răutu.

La ora 10.31, ora României, avionul a aterizat pe aeroportul din Kiev pentru realimentare. Delegaţia a fost întâmpinată de reprezentanţi ai partidului comunist ucrainean. S-a mâncat, s-a băut, voie bună în continuare. Chivu Stoica a făcut chiar parte din delegaţia oficială a gazdelor care l-a întâmpinat pe Janos Kadar la aterizarea ungurilor pentru escală.

La ora 13.26, ora României, avionul cu delegaţia PMR a decolat spre Moscova. Lumea era deja obosită de drum, după câteva reprize de mâncare şi băutură, plus conversaţiile de rigoare. Avionul a intrat în contact cu turnul de control la 17.48, ora Moscovei. Vizibilitatea era redusă din cauza norilor şi a ceţii. În timpul manevrelor de aterizare, avionul a coborât prea devreme şi a atins vârful copacilor din pădurea apropiată aeroportului. Aeronava şi-a pierdut din viteză şi s-a prăbuşit la ora locală 17.58. În urma impactului au decedat Grigore Preoteasa şi Ivan Ivanovici Hriucalov, membru al echipajului. Comandantul avionului, Valeri Nikolaievici Sleacov, şi tehnicianul de bord, Nikolai Zaharovici Pavlikov, au decedat la spital.

Clipe de groază
Pentru Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi membri ai delegaţiei au urmat clipe de groază. Mihai Novicov, translator, a descris în memoriile sale („Moartea lui Grigore Preoteasa. Catastrofa de pe aeroportul Vnukovo„, Bucureşti, Editura Evenimentul Românesc, 1998) momentele impactului şi ale evacuării avionului.
Călătorii şi-au dat seama că ceva nu era în regulă după o primă smucitură, care nu semăna a fi contactul roţilor avionului cu solul. De fapt, aeronava se lovise de vârfurile copacilor. A urmat un al doilea impact, şi mai puternic, ce a smuls pasagerii de pe locurile lor. Scaunele nu erau prevăzute cu centuri de siguranţă la aterizare şi asta a favorizat rănirea lor. După ce avionul a atins solul, românii au reuşit să sară şi să fugă cât mai departe, evitând suflul exploziei. Şi-au dat seama că Grigore Preoteasa nu era cu ei în momentul primei bubuituri cauzate de aprinderea rezervoarelor.

Vinovaţi erau morţii!

Grigore Preoteasa

Grigore Preoteasa

Accidentul a ridicat semne de întrebare încă din momentul producerii catastrofei. De ce aeronava a primit acordul aterizării în condiţii de vizibilitate proastă, în condiţiile în care delegaţia Ungariei fusese întoarsă din drum. Cât de sigur era echipajul sovietic care deservea avionul primit cadou din URSS? Accidentul a fost anchetat în Uniunea Sovietică de către o comisie guvernamentală condusă de Alexei Kosîghin, prim-ministru al URSS între 1964 şi 1980. S-a stabilit că echipajul comandantului Sleacov asigura transportul demnitarilor români în Uniunea Sovietică din anul 1954. Membrii acestuia erau angajaţi ai Ministerului Apărării al URSS. Până în 1954, ei au navigat pe un avion „IL-12″, donat guvernului român în 1949.

Aeronava, primită în 1954, era model „IL-14″, iar membrii echipajului au fost recalificaţi să lucreze pe noul aparat. Ei trăiau la Bucureşti împreună cu familiile, având locuinţe în zonele de protocol ale Capitalei. După incident, rudele acestora au fost scoase în grabă din România.

Echipajul singur pregătea avionul pentru zbor. Numai că, într-o ţară străină în care puteau face ce doreau, fără controlul Ministerului Apărării de la Moscova, echipajul lui Sleacov şi-a cam făcut de cap. Nu aveau parcurse orele de zbor necesare pentru tipul de transporturi pe care le operau. Mai grav, zborul de probă din 2 noiembrie l-a făcut doar comandantul, fără pilotul 2 şi fără navigator.

Abaterile au fost constatate la Kiev, însă aeroportul din Moscova a dat aprobare echipajului să efectueze zborul în capitala Uniunii Sovietice. Acolo, condiţiile meteo ridicau gradul de risc. În timpul manevrelor de aterizare la Vnukovo, comandantul Sleacov l-a asigurat pe dispecer că nu va avea probleme. Însă nu a ascultat comenzile de a nu se lăsa prea mult. Atingând vârfurile copacilor, avionul a căzut pe pământ, cu înclinare spre stânga.

Raportul comisiei guvernamentale sovietice a stabilit că aeronava nu prezenta nici un fel de defecţiune înainte de prăbuşire. Vinovat de producerea catastrofei a fost exclusiv echipajul, care nu avea pregătirea necesară pentru aterizare în condiţii de intemperii ale vremii.

Jelit de Kim Ir Sen

Incidentul în care a fost implicată delegaţia română s-a analizat cu mare atenţie de către conducerea sovietică. În seara de 4 noiembrie, răniţii au fost vizitaţi la spital de către Bulganin, prim-ministrul URSS. „Scînteia” n-a publicat vestea accidentului imediat. Anunţul morţii lui Grigore Preoteasa s-a făcut în ediţia din 6 noiembrie. PMR a trimis la Moscova o delegaţie condusă de secretarul CC al PMR, Vladimir Gheorghiu, pentru a aduce acasă rămăşiţele lui Preoteasa.

Sicriul a fost depus la Casa Sindicatelor din Moscova. Din gărzile care au vegheat la căpătâiul acestuia au făcut parte cei mai importanţi lideri sovietici: Hruşciov, Bulganin, Kosîghin, Mikoian, Voroşilov. Dar şi demnitari din „ţările frăţeşti”: Gomulka, Kim Ir Sen, Ţedenbal, Ho Şi Min, Kardelj etc. Corpul lui Grigore Preoteasa a fost adus în ţară cu trenul, delegaţia sovietică ce-l însoţea fiind condusă de Leonid Brejnev (viitor preşedinte al URSS, între 1977 şi 1982).

Document: raportul medico-legal al decesului lui Preoteasa

Prin examinarea medico-legală a cadavrului tov. Preoteasa Grigore au fost constatate arsuri extrem de intense pricinuite întregului corp de flacără, arsuri ce în general s-au transformat în carbonizare, o distrugere însemnată prin flacără a ţesuturilor moi şi a oaselor craniului, a trunchiului extremităţilor şi a unei părţi a organelor interioare, precum şi schimbările organelor ce s-au păstrat, intervenite sub acţiunea unei temperaturi mari.

Pe părţile cadavrului, ce s-au păstrat, n-au fost găsite leziuni, pricinuite de unelte perforate, tăietoare, despicătoare sau de armă de foc. Cauza morţii tov. Preoteasa după datele examinării cadavrului nu se poate stabili din pricina distrugerii prin flacără a unei părţi a organelor.

Găsirea funinginei în căile respiratorii şi culoarea roşie deschisă a sângelui arată că tov. Preoteasa a căzut în flacără fiind încă în viaţă. Acestei concluzii nu contrazice analiza negativă a sângelui cu privire la prezenţa oxidului carbonic, întrucât acest oxid se poate găsi în sânge numai în concentraţiuni importante.

La examinarea chimică a organelor, alcoolul etilic nu a fost găsit. Datele examinării cadavrului arată că tov. Preoteasa Grigore, când a fost în viaţă, a suferit de arterioscleroză cu o afecţiune însemnată a arterelor coronale ale inimii, precum şi de o ciroză oarecare şi obezitate a ficatului şi de scleroză a rinichilor.

Expertul medico-legal Gorschi

Cum l-a făcut Ceauşescu pe Preoteasa secretar al CC

Moartea lui Grigore Preoteasa a fost un cutremur pentru PMR. După excluderea din Biroul Politic a lui Miron Constantinescu şi a lui Iosif Chişinevschi, la Plenara din 28 iunie – 3 iulie 1957, partidul avea nevoie de forţe proaspete în conducere. La şedinţa Biroului Politic din 11 iulie 1957 s-a hotărât convocarea unei noi şedinţe Plenare a CC, pentru data de 13 iulie. Se impunea dezbaterea unor probleme organizatorice, şi în primul rând umplerea golurilor lăsate în urma excluderii celor doi.

La propunerea lui Nicolae Ceauşescu, Biroul Politic a fost „întărit” cu un nou membru, supleant, în persoana ministrului de Externe Grigore Preoteasa. Acesta era şeful diplomaţiei româneşti din 4 octombrie 1955. Grigore Preoteasa era tovarăş vechi al lui Ceauşescu. Aceştia au fost împreună la Târgu-Jiu în perioada războiului şi au fost eliberaţi amândoi din lagăr în august 1944.

Caracterizare

Când l-a propus membru în Secretariat, Ceauşescu a făcut şi o scurtă biografie a lui Preoteasa, pentru a-şi argumenta alegerea: „Dumneavoastră îl cunoaşteţi pe tov. Grigore Preoteasa. El este un vechi membru de partid. Este membru de partid din 1934, a stat în această perioadă şi în închisoare; a dovedit în munca pe care a avut-o hotărâre, devotament, abnegaţie pentru îndeplinirea sarcinilor care-i reveneau pe linie de partid.

După 23 August a lucrat un timp în domeniul presei, în ultima vreme a fost ministru al Ministerului Afacerilor Externe. Biroul Politic consideră că prin alegerea sa ca membru supleant al Biroului Politic şi Secretar al Comitetului Central va duce la întărirea partidului nostru şi că tov. Preoteasa va întări în bune condiţiuni această sarcină”.

Anunțuri
One Comment leave one →
  1. 15 Februarie 2012 23:18

    Se pare că fusese vizat Gheorghiu-Dej. Va mai fi o tentativă – celebrul survol al Chinei din 1963 – iar aici fuseseră sovietici mai vicleni, în sensul că voiseră ca măgăreaţa să pice pe chinezi. Corneliu Mănescu dă amănunte: http://marianhociung.wordpress.com/2011/11/16/corneliu-manescu-in-dialog-cu-lavinia-betea-partea-a-ii-a/

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: