Skip to content

Ceauşescu s-a dus la Havana să-i dea un covor de 4.500 de lei lui Fidel Castro

25 August 2013

castroc
Fidel Castro i-a dăruit Elenei Ceaușescu un album de fotografii cu autograf
Fidel Castro a vizitat România în 1972. Mulțumit de primire, „El Lider Maximo” i-a invitat pe Elena și Nicolae Ceaușescu la Havana
„Evenimentul zilei” vă prezintă mai multe fotografii document dintr-un album pe care liderul cubanez Fidel Castro i l-a dăruit Elenei Ceauşescu.

„Binevenido Companero Ceauşescu” au strigat, pe 29 august 1973, cei 50.000 de locuitori din Havana. Elena şi Nicolae Ceauşescu începeau un turneu diplomatic în ţările Americii de Sud, iar prima ţară era Cuba, condusă de Fidel Castro. La intrarea în spaţiul aerian cubanez, avionul prezidenţial românesc fusese escortat de patru avioane de vânătoare ale ţării gazdă.castroc9

Vizita a început prost pe Aeroportul „Jose Marti”. „El Lider Maximo” a întârziat 45 de minute, iar aerul condiţionat nu funcţiona în avion. „Ce-aţi făcut voi, Ministerul de Externe, de ce nu-i aici Castro? Noi nu trebuie să coborâm până când Castro nu-i aici ca să ne aştepte,” şi-a vărsat nervii Nicolae Ceauşescu acum 40 de ani.
Demnitarii comunişti s-au înghesuit în avioncastroc4

Delegaţia română era formată din aproape 200 de persoane, miniştri împreună cu soţiile, membri ai CC al PCR, din Marea Adunare Naţională, din Consiliul de Stat şi jurnalişti. Membrii coloniei româneşti din Cuba i-au oferit flori Elenei Ceauşescu. Cei doi lideri comunişti au primit defilarea gărzii de onoare şi au plecat spre Havana. Nicolea Ceauşescu a urcat într-o maşină decapotabilă, alături de Fidel Castro şi de Osvaldo Dorticos, preşedintele Cubei. Într-o maşină Ceaika, tip jeep, Elena Ceauşescu a stat alături de Molina Caridad de Dorticos, consiliera liderului de la Havana, şi de Vilma Espin de Castro, cumnata lui. Convoiul format din zeci de autoturisme era escortat de motociclete. Pe drum, cubanezii scandau pentru înfrăţirea dintre cele două popoare prietene.castroc1

Cadouri pentru tovarăşii de luptă

După ce au ajuns la reşedinţa unde erau cazaţi, Nicolae Ceauşescu a deschis cadourile pentru tovarăşii comunişti. Lui Fidel Castro i-a oferit un serviciu de porţelan „Brâncovenesc” pentru 12 persoane (1.500 de lei vechi), o faţă de masă din pânză topită cu broderie simplă, cu 12 şerveţele (2.500 de lei), un covor cu motive naţionale 3/2 metri (4.500 de lei) şi o ie cu maramă (1.300 de lei). Contabilii comunişti au raportat totalul cadourilor: 9.800 de lei.
Osvaldo Dorticos a primit cadouri doar de 4.500 de lei: o mapă de birou din piele (3.500 de lei) şi o faţă de masă din pânză Breaza, cu 12 şerveţele (1.000 de lei). În plus, Dorticos a primit şi decoraţia Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România”, clasa I. Pentru a nu se lăsa mai prejos, el i-a oferit lui Ceauşescu ordinul „Jose Marti”. Seara, după ora 21.00, cubanezii au dat o petrecere de pomină în cinstea românilor, cu dansatoare exotice şi rom din belşug.castroc10

Periplu comunist prin „Pantelimonul” Havanei

Vizita din Cuba s-a desfăşurat după ritualul specific întâlnirilor reciproce între şefii de stat ai ţărilor socialiste, aceasta însemnând, în primul rând, mobilizarea unor mari mase de oameni, care îşi exprimau „bucuria” şi „adeziunea” în raport cu evenimentul la care asistau şi a cărui principală semnificaţie era aceea a „solidarităţii internaţionale”. Fidel le-a făcut o surpiză oaspeţilor români.
În a doua zi a vizitei, pe 30 august 1973, „El Lider Maximo” i-a plimbat în cartierul muncitoresc Alamar din Havana. Zona este în partea estică a capitalei cubaneze, la periferie, şi era construită din prefabricate, după modelul sovietic. Blocurile seamană leit cu cele din cartierele muncitoreşti ale Capitalei. Peste ani, cartierul Alamar va ajunge celebru pentru mişcarea de hip-hop din Cuba. Dejunul l-au luat la reşedinţa prezidenţială din Varadero, iar seara s-a ţinut prima petrecere în cinstea oaspeţilor.castroc7

Pe 31 august 1973, programul vizitelor a fost unul intens. Românii au vizitat „Centrul şcolar 26 iulie”, fosta cazarmă Moncada, unul din simbolurile luptei revoluţionare cubaneze, şi Ferma Muzeu “Siboney”. Ziua a fost completată de vizita la Fabrica de ciment „Jose Merceron” şi depunerea unei coroane de flori la Mausoleul Jose Marti din Santiago de Cuba. Imediat după vizită, Fidel Castro a declarat că, în cadrul relaţiilor cu România, s-a ajuns la o înţelegere, prin care ţara noastră acorda Cubei un credit de 65 milioane de pesos, pe termen lung, pentru achiziţionarea unei fabrici de ciment. Creditul urma a fi returnat prin livrarea de produse cubaneze.castroc3

Printre momentele vizitei s-a numărat şi ceremonia acordării numelui de „R.S. România” unei şcoli secundare rurale cu internat, din localitatea Pueblo de Alquizar, aflată la 30 de km de Havana.castroc5

Discuţia cu El Lider Maximo

Seara, cuplul Ceauşescu s-a întâlnit, la misiunea diplomatică a României, cu diplomaţii şi cetăţenii români din Cuba. Sâmbătă, 1 septembrie 1973, a fost program liber, iar seara a avut loc o discuţie între Ceauşescu şi Fidel.
A fost dat publicităţii un amplu comunicat comun, preluat de ziarele „Granma” şi „Juventud Rebelde”, în care cele două părţi „au apreciat evoluţia ascendentă a schimburilor economice, tehnico-ştiinţifice româno-cubaneze”. Se evidenţiau „rezultatele obţinute în îndeplinirea înţelegerilor în vigoare privind dezvoltarea schimburilor în domeniile ştiinţei, culturii, artei, presei, sănătăţii, învăţământului şi conlucrării rodnice în formarea de cadre, subliniind, în acelaşi timp, dorinţa reciprocă de a lărgi, în continuare, această colaborare”.castroc6

Nicu şi Zoia, invitaţi la petrecerile exotice

Nicu şi Zoia Ceauşescu au fost în delegaţia românească. Mezinul familiei Ceauşescu apare într-o singură fotografie, alături de o femeie, probabil sora sa, la una din petrecerile date de gazde. Nicu avea atunci 22 de ani şi era student în anul trei la Facultatea de Fizică. În calitate de vicepreşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, el s-a întâlnit cu unul dintre liderii studenţilor cubanezi. Din delegaţie a mai făcut parte şi scriitorul Petre Popescu, cel cu care Zoiacastroc8Ceauşescu avea o poveste de dragoste în anii ’70.

De altfel, aproape 25 de demnitari au mers în turneul sud-american însoţiţi de soţie. Un alt invitat de marcă a fost Ioan Mihai Pacepa, fostul adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe, care, în 1978 a cerut azil în SUA. După moartea dictatorului român, o parte dintre diplomaţi au povestit vrute şi nevrute despre întâlnirea cu omologul cubanez. Că Fidel Castro ar fi stabilit cu Ceauşescu să meargă la vânătoare împreună, dar că a uitat de invitat şi ar fi adormit. Ceauşescu ar fi pus pariu pe un butoi de rom cu Fidel, că va reuşi să obţină o recoltă- record de porumb într- o zonă defavorizată a Cubei.
castroc104
România ar fi investit bani şi chiar ar fi reuşit acest lucru, dar cu preţul a zeci de butoaie de rom, arată fostul ambasador Vasile Dan într-o carte autobiografică. Turneul sud-american al lui Ceauşescu din 1973 a început în Cuba (19 august -3 septembrie) şi a continuat cu Costa –Rica (3-5 septembrie), Venezuela (5-10 septmebrie), Columbia (10-13 septemberie), Ecuador (13-15 septembrie) şi Peru (15-20 septembrie).
castroc102
Pe 16 februarie 1959, revoluţionarul ajungea la putere în Cuba.
Liderul de la Havana a condus cu mână de fier revoluţia comunistă din ţara sa. Pentru că s-a opus vehement americanilor de-a lungul a cinci decenii, aceştia au încercat să-l elimine de nu mai puţin de 638 de ori. Majoritatea tentativelor de asasinat au fost puse la cale chiar de CIA. Acest lucru este demonstrat de unele documente declasificate în 2007, de către temutul serviciu secret american. Având o bogată experienţă de potenţială victimă, Fidel l-a sfătuit şi pe apropiatul său, Nicolae Ceauşescu, să poarte încălţămintea o singură dată, pentru a nu fi otrăvit.castroc200Comunistul cu vederi liberale

Istoricii spun că tinereţea lui Fidel Castro a fost condusă de principii liberale. Şi-a schimbat însă orientarea politică după victoria revoluţiei cubaneze şi după ce şi-a asigurat puterea cu ajutorul comuniştilor. Aceştia erau mult mai bine organizaţi în acea perioadă, mai bine decât orice altă forţă politică din Cuba.

Devenit comunist convins, El Lider Maximo a intrat în conflict cu SUA după ce a trecut la politica de naţionaliză ri. Din cauză că a confiscat proprietăţile a numeroşi oameni de afaceri americani, fără a le da compensaţii, Castro a intrat pe lista neagră a asasinatelor comandate de la Washington.

Papa, în Cuba!

La finalul Războiului Rece, Fidel Castro s-a văzut în postura de a accepta deschiderea Cubei către lume. Chiar dacă sfinţii părinţi de la Vatican îl excomunicaseră, în ianuarie 1998 a permis Papei Ioan Paul al II-lea să-i viziteze ţara.

Chiar şi la o vârstă înaintată, Fidel Castro a rămas un excelent orator şi lider charismatic, însă, din cauza problemelor de sănătate, a predat ştafeta puterii fratelui său. Cuba rămâne un paradox, prin faptul că are cel mai eficient sistem medical, dar cu o economie dezastruoasă. Un adevărat ghimpe în coasta SUA.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: