Skip to content

Cum a ajuns Nicolae Ceauşescu să cânte imnul „Deşteaptă-te, române!” în faţa a peste 10.000 de oameni

1 Noiembrie 2013

ceausescuvalcea1Nicolae Ceauşescu, pe câmpul de la marginea oraşului Râmnicu Vâlcea. Foto arhiva Petre Purcărescu.
În iunie 1966, Nicolae Ceauşescu a fost prezent în judeţul Vâlcea pentru a vizita combinatul Oltchim. Data vizitei a coincis cu împlinirea a 118 ani de la izbucnirea Revoluţiei Paşoptiste. Ştiut fiind faptul că în 1848, în Râmnicu Vâlcea, s-a cântat pentru prima oară imnul „Deşteaptă-te, române!”, vâlcenii au ţinut să-i facă lui Ceauşescu o primire mai puţin obişnuită.

Petre Purcărescu, directorul Muzeului de Istorie din Vâlcea din acea perioadă, s-a gândit să reconstituie momentul din vara anului 1848, când generalul Gheorghe Magheru, comandant al trupelor revoluţionare din Ţara Românească, şi-a aşezat tabăra pe câmpul de la marginea oraşului Râmnicu Vâlcea, aproape de locul unde s-a construit, un secol mai târziu, combinatul Oltchim. Acesta propusese şi să se intoneze „Deşteaptă-te, române!”, cântec interzis însă în perioada comunistă. Iniţial, cea de-a doua propunere a fost respinsă.

„A fost o şedinţă la partid despre cum să organizăm primirea lui Ceauşescu. Eu am propus să reorganizăm tabăra lui Magheru şi toată lumea a fost de acord. Am făcut un plan, l-am trimis la Comitetul Central, dar nu ne-au aprobat şi intonarea imnului de acum al României. Aprobarea nu ni s-a dat în scris ci, abia când coloana oficială în care se afla Ceauşescu a ajuns la Drăgăşani, am primit mesaj telefonic că este de acord să cântăm”, spune Petre Purcărescu.

Pentru primirea lui Nicolae Ceauşescu s-au făcut repetiţii timp de nouă zile, în intervalul 07.00-13.00. Pentru intonarea imnului „Deşteaptă-te, române!”, mulţimea strânsă pe câmpul de la Râureni a avut foarte puţin timp la dispoziţie pentru a repeta.

“Am repetat două ore până să vină Ceauşescu. S-a făcut apel la populaţia prezentă care ştia să cânte „Deşteaptă-te, române!” şi o doamnă doctor, de la Govora, a venit la microfon şi a început să cânte până când au învăţat toţi”, mai spune profesorul Purcărescu.

Momentul când s-a cântat „Deşteaptă-te, române!” a fost unul extrem de emoţionant pentru toţi cei prezenţi, mai ales că în 1966 era un cântec interzis. Reacţia lui Nicolae Ceauşescu din acel moment a fost surprinzătoare pentru mulţi dintre cei prezenţi pe câmpul de la marginea Râmnicului.

„Când a venit Ceauşescu, eu am prezentat tabăra şi apoi l-am invitat şi pe el să vorbească la microfon. Atunci am realizat că Ceauşescu nu e un om prost, că are o memorie formidabilă. El a reprodus aproape tot discursul meu, a reţinut tot ce am spus eu cu puţin timp înainte. Am trecut apoi la intonarea imnului „Deşteaptă-te, române!”. Când a auzit imnul, Nicolae Ceauşescu s-a ridicat în picioare şi a început să cânte cu noi. Nu ştia toate versurile, dar se străduia să cânte. Acela a fost momentul când s-a cântat pentru prima dată „Deşteaptă-te, romane!” în timpul regimului comunist”, povesteşte fostul director al Muzeului Judeţean Vâlcea.

10 000 de vâlceni şi 800 de militari, martori ai momentului

Pentru reconstituirea taberei militare din 1848, la marginea oraşului s-au strâns peste 10 000 de oameni şi aproape 800 de militari din Vâlcea şi Argeş.

„Reconstituirea a fost cât se poate de adevărată. Noi am făcut un ring, am pus căruţe circular ca să se poată lupta. S-au adus căruţe din raionul Horezu- Târgu Jiu. N-am avut tunuri, dar am avut cavalerie, am avut corturi, un plan de luptă şi 800 de militari din garnizoana Piteşti şi două şcoli de ofiţeri. Ei au fost îmbrăcaţi în haine militare de la 1848. Pentru asta, ne-am dus la Buftea şi am luat toate costumele folosite în filmul “Tudor Vladimirescu”. În data de 11 iunie, pe câmpul de la Stolniceni au mai fost prezenţi peste 10 000 de oameni din tot judeţul. Au venit cum au putut, pe jos, cu maşinile şi căruţele”, îşi aminteşte profesorul Petre Purcărescu.
Efortul vâlcenilor a fost apreciat de Nicolae Ceauşescu. Momentul a fost filmat de Televiziunea Română şi dat pe post timp de o lună, aproape în fiecare zi.

valcea
Petre Purcărescu, fostul director al Muzeului Judeţean de Istorie Vâlcea

Anunțuri
One Comment leave one →
  1. 1 Noiembrie 2013 16:43

    Iar la „procesul” de la Târgovişte a găsit potrivit să rostească 2 versuri din „Răsunetul” lui Mureşan:
    „Murim mai bine-n luptă cu glorie deplină
    Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost pământ”

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: