Sări la conţinut

Parchetul Militar: „În decembrie 1989 nu a existat un vid de putere.”

15 octombrie 2018

Parchetul Militar: „nu a existat un vid de putere.”
În legătură cu aceeaşi diversiune au fost obţinute date care demonstrează că în anul 1987 forţele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura ţevii şi imitatoare privind desantul de paraşutare.

Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice.
Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice.
”A fost identificată, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu), care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piaţa Palatului şi declanşarea protestelor în Bucureşti.”, se arată în documentele procurorilor.

Se poate vedea, în clipul de mai jos, de la minutul 1.20, că Ceaușescu își întrerupe discursul în urma unui vuiet venit din partea dreaptă a sediului CC. Acolo ar fi fost instalate mai multe mașini care aveau sonorizare cu vuiet de mulțime. Nicolae Ceauşescu încremeneşte: un vuiet străbate mulţimea care intră în panică. El priveşte spre dreapta sa, spre sursa acelui zgomot care a indus groaza în zeci de mii de oameni.

Citește și: Revoluție pe piața imobiliară: Prima agenție din România care permite plata în Bitcoin .

Odată cu redeschiderea dosarelor, pe una dintre cele 62 de pagini ale ordonanţei, apare o declaraţie a unui ofiţer din cadrul unei unităţi speciale destinată Războiului Psihologic şi asigurarării cu tehnică de propagandă la inamic. El confirmă că din unitatea sa au fost trimise mai multe autospeciale, cu rolul de a amplifica sunetul în Piaţă. Acestea au fost sursa vuietului care a destrămat mitingul lui Ceauşescu – „asemănător cu cel produs de formaţiuni de avioane, elicoptere sau tancuri.”

Declaraţia colonelului-inginer Dumitrescu Ionel, ofiţer 1 în cadrul U.M. 02487: „La data de de 21 decembrie 1989 de la unitatea mea au fost trimise mai multe autospeciale care au avut rolul de a amplifica sunetul. Autospecialele au fost sursa sunetului auzit atunci când adunarea populară organizată în Piaţa Palatului s-a dezorganizat, iar participanţii au început să fugă.”

Folosirea acestor arme a avut drept scop asigurarea securităţii dictatorului. Tot în dosarele Revoluţiei se arată că declanşarea războiului psihologic a început în momentul în care un grup de contramanifestanţi a încercat să intre în Piaţă.

În încercarea de a-i opri, trupele speciale au aruncat o grenadă cu efect luminos şi acustic.

După destrămarea mitingului, contramanifestanţii au ocupat zona dintre Hotelul Intercontinental şi Facultatea de Arhitectură.

Procurorii militari susțin, nu în ultimul rând, că este important de precizat faptul că, după anul 1989, probe importante, de natură să stabilească adevărul privind Revoluția, au fost distruse sau alterate, ceea ce face dificilă stabilirea, cu claritate, a unui raport de cauzalitate între anumite conduite, acțiuni sau inacțiuni și consecințele deosebit de grave ale evenimentelor din decembrie 1989.
„A fost clarificată succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu”.

Dar, și o surpriză: „până la execuţia celor doi, survenită la data de 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora”, spune procurorul în urma probelor studiate.

Tot legat de asasinarea cuplului Ceaușescu, procurorul face lumină și în privința simulacrului de proces și a celor implicați.

„Au fost clarificate circumstanţele şi împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgenţă a fostului preşedinte şi a soţiei acestuia, judecarea propriu-zisă, motivaţiile reale care au stat la baza acestei acţiuni şi, mai apoi, executarea soţilor Ceauşescu”.

În privința „teroriștilor” probatoriul administrat „a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecinţe deosebit de grave”. Acestea au fost lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii şi mijloacelor militare de comunicaţii, „astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză teroristă”.

O altă diversiune a fost însă cea militară „prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecinţe deosebit de grave”, folosindu-se imitatoare de foc militare și diversiuni radio-electronice.

„Au fost realizate progrese notabile pentru înţelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate şi anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acţiune cât şi din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen”, spuen procurorul care completează „este de aşteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii şi eventualele complicităţi în realizarea acesteia”.

O altă problemă spinoasă, nerecunoscută de conducerea statului până acum — solicitarea ajutorului sovietic, a fost scoasă la iveală de procurori.

„Probele administrate au permis o bună edificare cu privire la solicitarea de ajutor militar străin (sovietic) şi consecinţele grave ale unei astfel de solicitări pentru structurile militare interne şi populaţia civilă. Această realitate este necesar a fi coroborată cu situaţia militară alarmantă care a existat de-a lungul întregii frontiere de stat a României în luna decembrie 1989”.

Nu putem să anticipăm ce trimiteri în instanță se vor putea formula în urma acestei concluzii, dar coroborând această acuzație cu faptul că nu a existat vid de putere — deci nici vid legislativ — consecințele ar putea fi grave pentru conducerea provizorie și pentru cea militară din 1989.

O altă concluzie extrem de gravă, care deschide calea altor procese pentru cei vizați, este legată de stabilirea „prin probe a evenimentelor care au avut drept consecinţă moartea şi rănirea unor persoane în diverse localităţi aflate pe întregul teritoriu al ţării”.

În fine, în finalul Comunicatului apare o concluzie extrem de importantă — cea legată de distrugerea de probe.

„După anul 1989, probe importante, de natură să stabilească adevărul privind Revoluţia, au fost distruse sau alterate, ceea ce face dificilă stabilirea, cu claritate, a unui raport de cauzalitate între anumite conduite, acţiuni sau inacţiuni şi consecinţele deosebit de grave ale evenimentelor din decembrie 1989″.

În final, procurorul Marian Lazăr confirmă că ancheta va continua „cu celeritate”. Singurul comentariu este că avem pentru prima dată de a face cu rezultate mult mai clare, cu un probatoriu care conduce la concluzii clare în multe privințe.

Reclame
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: