Sări la conţinut

Ceauşescu a anunţat în şedinţa CPEx plata datoriei externe – 31 martie 1989, ora 10:30

aprilie 1, 2009

Nicolae CeausescuStenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 31 martie 1989, ora 10:30

Şedinţa a fost prezidată de to­va­răşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ne­ral al Partidului Comunist Român.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aţi văzut ordinea de zi, tovarăşi?
Nu mai sunt alte probleme?
Înainte să intrăm în ordinea de zi, aş ruga să fac o scurtă informare: astăzi dimineaţă am dat banii pentru ultima rată a datoriilor (Aplauze pu­ternice).
În anul 1980 aveam 11-12 miliarde de dolari. La începutul anului mai aveam 1,150 de miliarde de dolari.
Astăzi, ultima rată, de 137.000 de milioane de dolari, a fost achitată, şi cu aceasta datoria bancară şi de stat a fost predată complect.
Sper să nu mai fim obligaţi să facem niciodată asemenea datorii!
Sigur, mai avem nişte compensaţii la nuclear, la aviaţie, care trebuiau plătite de comerţul exterior, nu a lucrat cum trebuie, acestea trebuiau realizate, dar în următoarele câteva luni trebuie să reglementăm situaţia şi să intrăm în normal.
Compensaţii noi vom mai face, dar acestea sunt în mod curent.
Noi avem însă creanţe, mai avem de încasat 2,5 miliarde de dolari, adică, credite pe care le-am acordat noi şi trebuie să le plătească.
Deci, acum avem 12,5 miliarde de dolari de încasat. Avem o situaţie bună din punctul nostru de vedere şi tre­buie să subliniez că am realizat aceasta asigurând dezvoltarea. Am fă­cut investiţii de peste 2.000 de miliar­de de lei, ceea ce este echivalent, la cursul necomercial, cu 215 miliarde de dolari.
Aici intră şi munca. Dacă am lua numai materialele, ele reprezintă aproape 100 de miliarde de dolari. N-am renunţat la dezvoltare, am făcut investiţii, am realizat creşterea de două ori a veniturilor la retribuţii şi economia a crescut cu circa 60% în aceşti 10 ani, până anul viitor. Acum sunt cam 50 şi ceva la sută.
Deci am plătit datoria, am asigurat dezvoltarea construcţiilor de locuinţe şi ridicarea nivelului de trai şi avem un excedent de aproape 300 de mi­liarde de lei.
În timp ce toţi aproape au deficit bugetar, noi avem un excedent de 285 de miliarde de lei.
O parte sunt date sub formă de credite întreprinderilor. Acesta este excedentul care este folosit.
Deci, din acest punct de vedere, avem o economie bună, ceea ce înseamnă că totuşi am reuşit să realizăm o asemenea economie care să ne asigure mijloacele necesare dezvol­tării. Deci ne permite să avem un excedent care ne asigură mijloacele de dezvoltare, şi aceasta în condiţiile ridicării nivelului de trai al poporului. Acesta este rezultatul politicii noastre economice de dezvoltare socialistă a ţării. Nu cum spun unii, că socialismul este de vină că au ajuns în situaţia în care sunt, ci politica greşită în asigurarea dezvoltării propriu-zise a eco­nomiei, a mijloa­ce­lor de pro­ducţie.
Uite, acestea am vrut să spun!
Sigur, vom discuta problema aceasta la plenară şi la Marea Adunare Naţională şi atunci vom face public cunoscut, nu dăm acum în presă, dar am vrut la Comitetul Politic Executiv să discut acest lucru.
Unii tovarăşi ştiau acest lucru.
În acest spirit să discutăm şi primul punct de pe ordinea de zi.

Punctul I
Propunerile privind nivelurile orientative ale dezvoltării econo­mico-sociale ale RS România în anul 1990 şi cincinalul 1991-1995.
Este mai bine să discuţi când nu mai ai datorii decât să discuţi că a crescut datoria, cum fac unii!
Aţi văzut ordinea de zi?
Sigur, eu ce vreau să atrag atenţia: deocamdată, acestea sunt orientări, ca pe baza lor să pregătim pentru plenară, în Biroul Dezvoltării; acestea sunt o bază de discuţii, ca până în lunile mai-iunie să avem elaborat programul-directivă, pe care să-l publicăm în vederea Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român.
La realizarea acestor propuneri am pornit de la faptul că trebuie să realizăm la fonduri fixe de minimum 1.100-1.200.

Tov. Silviu Curticeanu: Sunt între 1.500-2.000.

Tov. Radu Bălan: 1.500 sunt fond de inventar şi 2.000 fonduri rămase.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Fără acestea nu se poate realiza şi trebuie să ne încadrăm.

Tov. Elena Ceauşescu: Şi, pornind de la aceasta, facem aşa la toţi indicatorii!

Tov. Nicolae Ceauşescu: Pe baza lor vom realiza, desigur, şi programele de modernizare, care se discută în acest spirit.
În anul 1980 am avut circa 1.000 de miliarde producţie anuală.
În general, cincinalul viitor trebuie să fie cincinalul realizării programelor de modernizare, de creştere a eficienţei, a calităţii şi nivelului tehnic. Trebuie, realmente, ca România să devină o ţară cu produse de înaltă calitate, competitivitate, să putem să ne comparăm cu cele mai bune produse similare pe plan mondial!
Dacă aveţi ceva de întrebat, de spus, tovarăşi?

Tov. Elena Ceauşescu: Noi trebuie să lucrăm acum pe materiale. Cifrele sunt orientative. Acum trebuie lucrat cu fiecare ramură în parte.

Tov. Nicolae Ceauşescu: După plenară, toate Consiliile dezvoltării să lucreze aşa cum am făcut în fiecare an. Totuşi, trebuie să dăm o anumită orientare.

Tov. Elena Ceauşescu: Trebuie să concretizăm, să perfecţionăm activitatea!

Tov. Nicolae Ceauşescu: Am prezentat aici aceste pro­puneri. Vom face, de regulă, calculele la retribuţia brută şi impozitul pe care îl plătim însă, ca să se cunoască făcând comparaţiile.

Tov. Elena Ceauşescu: În toată lumea, salariul brut se compune din impozit şi toate celelalte adaosuri.

Tov. Nicolae Ceauşescu: În ţările occidentale, impozitul şi diferite taxe la salariu reprezintă până la 40%. În Suedia, acestea reprezintă 60% din salariu şi chiar mai mult. Acestea sunt taxe şi diferite adaosuri.
Am înscris aici şi o anumită creştere a preţurilor, ca să avem totuşi o rezervă, dar poate aducem ceva îmbunătăţiri, să avem în total pe tot cincinalul cu 2%-3%.
Sigur, aici sunt cifre.
Practic, noi, cu locuinţele, până în ’95, vom asigura rezolvarea completă a problemei locuinţelor, asi­gurând o cameră de persoană.
Avem construite, faţă de ’65, peste 3 milioane de apartamente, ceea ce înseamnă 3 persoane într-un apartament. Aproape toată lumea va avea locuinţe în oraşe, dar şi la sate ţăranii şi-au construit locuinţe, şi vom mai construi şi noi.Tov. Elena Ceauşescu: Noi trebuie să rezolvăm pentru toate comunele problema aceasta.

 

Tov. Nicolae Ceauşescu: În oraşe, practic, aproape toată lumea va sta în case noi, în timp ce în ţările capitaliste – şi astăzi am citit într-un articol că cresc familiile fără locuinţe, dar practic în toate ţările!
Chiar acum, un studiu din SUA arată că au redus de la 39 de mi­liarde la 9 miliarde de dolari, în perioada aceasta, fondul pentru locuinţe. Spun ei acum acest lucru! Pe toată această perioadă!
La noi cresc cheltuielile sociale, în timp ce în toate ţările s-au redus aceste cheltuieli; prevedem o creştere a numărului de personal muncitor, în timp ce unii spun că trebuie să crească şomajul.

Aţi citit articolul din ziarul austriac al Partidului Comunist?

În agricultură trebuie să pornim de la producţie globală agricolă la hectarul arabil de 50.000 de lei, în elaborarea în întregime a programului; vom avea şi programe pe fiecare comună şi oraş, program de dezvoltare economico-socială a tu­turor localităţilor de la început, în cadrul autoconducerii. Deja avem acum în toate comunele şi autofinanţare, deja sunt judeţe unde toate cooperativele sunt rentabile, şi anul acesta vrem să realizăm în toate unităţile cooperatiste şi programe de dezvoltare economico-socială, începând cu agricultura, activităţile industriale, ca fiecare comună, fiecare oraş să devină un puternic centru economico-social pe baza autoconducerii şi autogestiunii! Cu toţi parametrii care sunt prevăzuţi, cu producţia pentru export, cu toate problemele legate de celelalte acti­vităţi.
Tot ce se asigură în oraşe trebuie să asigurăm şi la sate! În afară de poluare şi de zgomot!
Ce aveţi de spus, tovarăşi?
De acord? (Toţi tovarăşii sunt de acord).
Aceste propuneri sunt orientative. Cu unele ministere s-a discutat, cu altele se va veni în sus, am în vedere chimia, metalurgia, construcţia de maşini; cu industria uşoară am discutat şi probabil la industria alimentară, că va trebui să dezvoltăm prelucrarea mai bună a produselor.
Aici nu sunt cuprinse problemele învăţământului, culturii. Aici sunt numai cele de dezvoltare.
De anul viitor trebuie să cuprindem tot tineretul în şcolile de 12 ani, astfel încât în 1991 tot tineretul să urmeze şcoala de 12 ani.

Tov. Elena Ceauşescu: Sunt mulţi tineri în şcolile profesionale şi mulţi sunt la seral pentru terminarea liceului.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Chiar dacă fac şcoală profesională, trebuie să-şi completeze liceul la seral!
Practic, toţi, din 1991, trebuie să urmeze şcoala de 12 ani.
În legătură cu perfecţionarea învăţământului, aţi văzut ce se spune în Uniunea Sovietică sau în articolul unui preşedinte de colhoz, care spune că învăţământul este slab!
Trebuie asigurate pregătirea oamenilor şi ridicarea nivelului de învăţământ. Am discutat aceasta, ne-am propus, dar am vrut numai să reamintesc.
Atunci, dacă nu aveţi nimic de spus, să fim de acord cu aceasta, ca pe baza lor să organizăm activitatea?
Noi la plenară vom hotărî să formăm comisiile necesare şi pentru directive, programe pentru alte sectoare, ca până atunci, până la plenară, cu ministerele, să se înceapă activitatea, comisiile pe ramuri împreună cu ministerele să încheie programele de modernizare.
Trebuie făcut aşa, că de fapt la bază stau programele de moder­nizare pe care le-am discutat, cu unii mai amănunţit, cu alţii mai puţin, dar practic cu toti am discutat.

Punctul 2
Raportul privind evoluţia preţurilor şi tarifelor în anul 1988
Raportul acesta noi l-am mai discutat, el este pregătit pentru plenară. Trebuie informate plenara şi Marea Adunare Naţională!
Cred că suntem singurii în lume care venim cu preţuri de producţie mai mici, cu preţuri de livrare şi cu preţuri cu amănuntul mai mici, ceea ce înseamnă că şi aici suntem bine.
Nu aveţi nimic de sus?
(Toţi tovarăşii sunt de acord).

Punctul 3
Probleme organizatorice
Este propunerea de numire a lui George Homoştean ca ambasador în Cehoslovacia.
De acord?
(Toţi tovarăşii sunt de acord.)
Este propunerea de numire în funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a lui Urdea Decebal.
Ce spuneţi, de acord?
(Toţi tovarăşii sunt de acord.)
La Comiteul de Stat pentru Preţuri sunt trei propuneri, dar tovarăşii înclină spre primul, Antonescu Gheorghe, actualmente director general al Inspectoratului de Stat pentru Controlul Preţurilor din Comitetul de Stat pentru Preţuri.
De acord?
(Toţi tovarăşii sunt de acord.)
Atunci să mergem aşa!
Cu aceasta am terminat propriu-zis ordinea de zi!

Vreau să atrag atenţia ca nu cumva cineva să-şi închipuie că am plătit datoria şi acum să lucrăm mai prost! Aceasta să ne facă să lucrăm mai bine! Pentru că vom avea în vedere, în primul rând, să cum­părăm în acest an întreaga cantitate de aur, pe care am aprobat-o în 1987 s-o vindem, obligatoriu! La Congres trebuie să intrăm în întregime cu aceasta!

Trebuie să dezvoltăm exportul, trebuie să dezvoltăm cooperarea şi, în mod corespunzător, totul.
De altfel, şi ce am aprobat pentru cincinal presupune o activitate serioasă, o activitate de comerţ exterior, de cooperare în producţie, aşa cum am mai discutat!
Cu aceasta, tovarasi, sa ridicam sedinta.

7 comentarii leave one →
  1. Tudor permalink
    mai 7, 2009 18:16

    Nu comentez.
    Ma bucur cand gasesc astfel de materiale. Ma ajuta sa reconstitui o perioada care a devenit deja istorie.

    Apreciază

  2. mai 8, 2009 11:25

    Multumesc pt. comentariu draga Tudor

    Apreciază

  3. Zob Gheorghe permalink
    iunie 13, 2009 22:22

    Eu nu am nevoie de dovezi pentru lovitura de stat antiromânească din 1989.

    Eu doresc să continui acest blog. Avem nevoie de minţi lucide.

    Avem prea mulţi aurolaci postpucişti.

    Apreciază

  4. iunie 27, 2009 21:50

    Multumesc draga Zob Gheorghe!

    Apreciază

  5. decembrie 30, 2009 18:10

    Va salut si desi gasesc cu intarziere acest articol va foarte multumesc informatii. In acelasi timp as vrea sa anunt, fara a face pic de reclama ca Partidul Comunistilor a luat fiinta legal in luna octombrie a acestui an ( 2009 ) dupa mai mult de 10 ani de procese, C.E.D.O a dat castig de cauza tovarasului prof. Gheorghe Ungureanu !

    Pentru cei care doresc sa treaa dincolo de nostalgie si vor sa luptam impreuna pentru a invinge capitalismul care practic ne-a distrus nu numai prezentul ci si viitorul va asteptam pe :

    pentrusocialism.blogspot.com
    sau
    http://www.npcr.ro

    Repet, imi cer scuze pentru mentionarea aici a altor site-uri, urmaresc doar o cale de a informa oamenii ca suntem reprezentati legal, P.C. este inregistrat !

    Multumesc tovarasi !

    La multi ani va doresc pe aceasta cale, si fie ca anul care incepe maine noapte sa ne uneasca si sa devenim o forta real socialista, nu cu ochii dupa capatuiala !

    Apreciază

  6. George permalink
    aprilie 10, 2010 06:17

    Voi ati uitat cum era in 1989, se lua lumina, iti faceai temele la lampa cu petrol, nu era mancare, bunicii mei mergeau cu scaunelul la 3-4 noaptea sa prinda loc la carne, la medicamente de import nu puteai ajunge decat cu inspe mii de aprobari, benzina nu era, program la TV 2 ore seara cu Ceausescu si partidul restul va aduceti voi aminte cum era. Parintii mei erau amandoi secretari de partid, tata militar si o duceam foarte greu mai ales cu mancarea.
    Da a construit, nu el ci POPORUL, dar daca in locul lui nu era altul credeti ca ala nu construia ? Faptele bune pe carea le-a facut Ceausesescu sint mai putine decat relele facute in 24 de ani.
    Daca dadea mancarea, lumina, program la TV si putina libertate probabil ca azi era Nicu presedinte.

    Apreciază

  7. aprilie 10, 2010 07:37

    Sondaj CE: 40% din romani se plang ca raman lunar fara bani de mancare Aprilie 9th, 2010

    de Alin Olteanu

    Potrivit unui sondaj realizat de Comisia Europeana la nivelul tuturor statelor membre, patru romani din 10 declara ca li se intampla sa ramana fara bani pentru mancare sau pentru plata unor facturi la utilitati, fapt care ne claseaza pe primul loc in Uniunea Europeana la capitolul problemelor financiare ale populatiei. Dupa cum noteaza Realitatea.Net, acest fapt nu este insa suprinzator, in conditiile in care si salariile din Romania se afla, alaturi de cele din Bulgaria, la cel mai scazut nivel din UE. Leafa minima din Romania este de este de 153 de euro, reprezentand astfel jumatate din salariul minim al cehilor, un sfert din cel al grecilor si o optime din cel al belgienilor.

    Deasemenea, aminteste Realitatea.Net, salariul mediu din Romania, insumand 344 de euro, este mai mic decat salariul minim din majoritatea tarilor europene. In plus, tendinta sa nu este una de crestere, ci de scadere. Cel mai mult s-au redus salariile in domeniul activitatilor de spectacole, in asigurari si tranzactii imobiliare. Si in domeniul bugetar au scăzut lefurile cu 2 procente, ele ajungand, de exemplu, in sanatate, la valori medii de 1370 de lei.

    In topul saraciei la nivelul Uniunii Europene, mai precizeaza Realitatea.Net, suntem urmati de Letonia si Bulgaria.

    Apreciază

Lasă un comentariu

Descoperă mai multe la Nicolae Ceauşescu Preşedintele României 1965-1989. Sit oficial 🇧🇪

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura