Lavinia Betea: Puterea Regelui și a lui Ștefan cel Mare, este departe de a fi atât de mare ca și a lui Ceauşescu”

Lavinia Betea

”Era un articol scris în Adevărul pe baza declarațiilor pe care le-au dat rudele apropiate ale Ceaușeștilor după ce au fost arestate. Zoia Ceaușescu spunea că a fost chemată să se ducă în sediul CC-ului (Comitetul Central n.r.) să se vadă cu maică-sa și cu taică-su. Se pare că Valentin insistase pentru această sosire. Au ajuns, spune Zoia Ceaușescu, în acele declarații date la cald: ”Am ezitat să mă duc, în cele din urmă am hotărât să mergem”, ea și soțul ei, au ajuns la Nicolae și Elena Ceaușescu – vorbesc de 21 decembrie, ultima noapte petrecută în sediul Puterii. Nicolae și Elena nu-și luaseră haine de schimb cu ei. 

Valentin Ceaușescu le tot spunea că situația este foarte gravă și că lucrurile se precipită. Probabil le-ar fi zis că ar fi bine să-și vadă de viață și să lase puterea. Elena Ceaușescu – și Zoia recunoaște – noi îi spuneam că este alarmistă și că nu i se poate întâmpla nimic rău. Ei au avut într-una- și cei din jur- certitudinea că situația este sub control, că puterea lor este atât de bine îngrădită și din punct de vedere al regulamentelor, al statutului partidului, că ei sunt iubiți de muncitori, că este cu neputință să existe o mișcare împotriva lor.

„Ioane, vino”

Într-adevăr, cei care au spus după că au făcut nu știu ce mișcări nu prea au argumente. 

Ion Iliescu, succesorul, credea că va cădea Nicolae Ceaușescu? Nu! El era aici, în clădirea Casei Scânteii. Se spune că i-ar fi dat Lina Ciobanu un telefon: ”Ioane, vino!”, dar asta după ce se ridicase Ceaușescu de la sol. 

Firesc era ca acest Ion Iliescu să se afle în stradă. El spune ”eram foarte păzit”. Dar dacă știa că lucrurile vor merge către un astfel de deznodământ, ar fi fost de-a dreptul fericit ca paza aceea să-l bage într-o închisoare, măcar două zile și ar fi avut altă legitimitate. Ar fi câștigat extraordinară legitimitate. 

Nu l-ar fi lichidat paza. Ăștia voiau procese. Nu erau atât de porniți, puteau să-l lichideze de mult dacă ar fi vrut” a spus istoricul Lavinia Betea, pentru DCNews. 

Ea spune că maniera în care au fost executați soții Ceaușescu nu ne face, însă, onoare: ”Maniera în care s-a luat decizia și felul în care s-a făcut execuția nu ne onorează. Eram total străini de ceea ce se întâmpla în acele zile în grupul celor care preluaseră puterea și voiau să rămână la putere. (…) Erau niște agreați și aceia voiau să rămână, să umple acel vid de putere, un vid enorm creat după ridicarea Ceaușeștilor în aer.” În momentul în care elicopterul s-a ridicat, Nicolae Ceaușescu a pierdut toată puterea, subliniază Lavinia Betea. 

Transcriere video

Val Vâlcu: „Cum vă explicați psihologic dictatorul din anii ’70-’80 din secolul trecut este personajul cel mai cunoscut până și astăzi”

Lavinia Betea: „Pentru că biografia lui este într-adevăr una de o poveste, de poveste. Nu v-a mai fi alta la fel și nici nu este de dorit ca destin uman, nu mai vorbesc ca și destin care amprentează o comunitate. Un fiu de țăran, dintr-o familie oarecare, dintr-o zonă săracă a României, care ajunge prin împrejurările istoriei, să dețină cea mai mare putere pe care a deținut-o vreodată vreun om din această etnie. Pentru că puterea regelui, este departe de a fi atât de mare ca și a lui Ceauşescu sau puterea lui Ștefan cel Mare, fie și dacă ne raportăm la numărul populației. Un om care ajunge să conteze în politica internațională, care este invitat la curți regale. Are legături cu personaje care reprezintă niște mari conflicte ale timpului. Este singurul lider dintr-o țară cu regim comunist, care menține bune relații, și cu Moscova, și cu Berlinul în perioadă aceea de schismă. Este singurul lider în spațiul comunist care are relații cu Israelul și cu lumea arabă. E singurul om care face parte din Tratatul de la Varşovia și din CAER. Are bune relații cu țări capitaliste și cu America. Omul această sfârșește condamnat la moarte, într-un proces stalinist este ultimul proces stalinist din istoria comunismului mondial, ca retorică, procedură, și ca punere în execuție a sentinței. Sfârșește prin a fi executat înainte de a ajunge la zid. Este un act de o barbarie imensă. Moartea este un lucru foarte solemn, în toate culturile. Sunt niște regulamente despre cum v-a muri criminalul în serie. Regulamentele acestea nu pot fi încălcate. Unul dintre ele respectarea ultimei dorințe. nu au voie cei care duc sentința la capăt să brutalizeze condamnatul. Nu oamenii aceea au decis execuția, execuția aceea era decisă de niște oameni care deja aveau sub control toate mijloacele. Judecătorul Gică Popa se afla sub protecție se afla în Incinta Ministerul Armatei de acolo din Drumul Taberei, deci nu se poate spune că în incinta Ministerului Armatei ar fi suferi de nu știu ce presiuni sau de brutalitate din partea cuiva. Cu Milea a fost o altercație, da. Dar sunt nişte discuții provenite, deci informaţiile mele provin din niște mărturii al unora care au fost de față când Ceauşescu a cerut să-l vadă pe Vasile Milea, Milea a fost prăbușit, Milea nu a fost o mare capacitate a fost un om care ajunge general fără să fi participat la vreun război singurul conflict armat la care au fost generalii noștri mari a fost acela cu Timişoara, atunci au văzut sânge până atunci n-au văzut, Milea este un om care avea niște datorii la Ceauşescu nu are o biografie, lui Ceauşescu îi plăcea oamenii cu pete în biografie. Este prima dată când Milea vede în noaptea de 21 spre 22 sânge. Milea vine prăbușit în sediul Comitetului Central, printre militari pentru oamenii care sunt în serviciile speciale există și acea practică bărbătească a paharului e o practică destul de obișnuită în lumea respectivă, când Ceauşescu îi cere să dea raportul Milea începe să se bâlbâie nu are o prezență și atunci Ceauşescu își iese din minți și administrează o corecție de o duritate care având în vedere starea de spirit al celuilalt și gândiți-vă că omul acela probabil nu dormea de niște zile, pentru că noi vorbim aicea în fața unei mese și ne-l imaginam că și el stătuse așa cum stam noi la masă până acuma, ori el fusese un om supus unor presiuni inimaginabile un om care fusese în stradă vedea era o nebunie împotriva cui scoți tu tancurile cu cine te lupți tu cu tancurile în orașe. Milea era un om epuizat psihic care cedează psihic.