În onoarea lui Ceauşescu președintele Pompidou a ordonat deschiderea Teatrului Ludovic al XV-lea din incinta palatului de la Versaille. “E prima oară în istoria Franţei, când un conducător de stat, invitat al Franţei, descinde dintr-un elicopter în plin centrul Parisului”.

Pe 15 iunie 1970, Nicolae Ceausescu a efectuat o vizita oficiala in Franta la Paris, s-a intalnit cu Georges Pompidou si cu sotia sa Claude Pompidou.

1970 Delegaţia României condusă de Ceauşescu a avut parte din belşug de fastul, rafinamentul şi politeţea care fac faima Franţei şi francezilor.

Ceauşescu, în atenţia televiziunii franceze

Prezenţa lui Ceauşescu la Paris a stârnit atenţia opiniei publice franceze. În preambulul vizitei, liderul român a fost intervievat de televiziunea de stat – ORTF (Office de radiodiffusion-télévision française). Ceauşescu le-a spus reporterilor occidentali că mergea în Franţa la invitaţia preşedintelui Georges Pompidou, pentru a continua dialogul început în mai 1968 cu de Gaulle. România şi Franţa întreţineau bune relaţii economice, tehnico-ştiinţifice şi culturale, a mai spus secretarul general al PCR. Dorea să mai discute cu Pompidou despre conferinţa securităţii europene, dar şi despre cele două mari focare de conflict din lume – Orientul Mijlociu şi Indochina.

VIDEO

Declaraţiile lui Ceauşescu pentru ORTF erau însă varianta diplomatică a discuţiilor de la Moscova, pe care o va prezenta şi lui Pompidou. Conversaţia cu Brejnev nu fusese deloc relaxată. Liderul sovietic i-a reproşat lui Ceauşescu apropierea de Piaţa Comună (în primul rând relaţiile cu RFG) şi de americani (vizita lui Nixon la Bucureşti). România mai era acuzată că prezentase părtinitor conflictul chino-sovietic. Presa de la Bucureşti publicase exclusiv ştirile agenţiei de stat chineze despre conflictele de graniţă. Nici relaţia cu Israelul nu-i pica bine lui Brejnev.

În mai 1968, Charles de Gaulle a vizitat România şi avusese parte de o primire călduroasă. Peste doi ani, Nicolae Ceauşescu a întors vizita iar francezii nu s-au lăsat mai prejos. Primirea de care s-a bucurat şeful statului român la Paris surprinde şi astăzi prin grandoare.

Din programul extrem de încărcat reiese că oficialităţile franceze i-au acordat lui Nicolae Ceauşescu onorurile cuvenite unui mare şef de stat. Cu Georges Pompidou, preşedintele în exerciţiu al Franţei, s-a întâlnit de cinci ori în trei zile. În onoarea oaspeţilor s-au dat dineuri şi recepţii iar teatrul Ludovic al XV-lea din incinta palatului de la Versaille şi-a deschis special porţile cu această ocazie. La aceste recepţii şi dineuri, lui Ceauşescu aveau să-i fie prezentaţi Valery Giscard d’Estaing şi Jacques Chirac, doi viitori preşedinţi ai Franţei, deţinători la acea oră de portofolii ministeriale în cabinetul de la Paris. Delegaţia României a depus o coroană de flori la mormântul soldatului necunoscut, a vizitat sediul UNESCO de la Paris, sediul primăriei parisiene de la Hotel de Ville, uzinele Renault, fabrica unde se construiesc avioanele Concorde la la Toulouse, zona agricolă din sudul Franţei, ba chiar şi Manufactura Naţională Gobelins înfiinţată în 1667. Ceauşescu a semnat în cartea de onoare a diferitelor instituţii pe unde a trecut. Că ne place sau nu, cei care se vor apleca asupra perioadei respective vor găsi autograful său alături de semnăturile altor celebri politicieni, mari artişti ori glorii sportive aflate în trecere prin Paris.

În dimineaţa de luni, 15 iunie 1970, de pe Aeroportul Băneasa avionul cu delegaţia oficială condusă de Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, decola spre Paris. Îl însoţeau Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Cornel Burtică, minstrul Comerţului Exterior, Ioan Avram, ministrul Industriei Construcţiilor de Maşini, Gheorghe Cioară, prim vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Planificării, consilieri şi expeţi, dar şi soţia sa, Elena. Componenţa delegaţiei arată şi ea că partea română intenţiona să obţină bunăvoinţa gazdelor pentru îmbunătăţirea relaţiilor economice dintre cele două ţări.

Din înaltul cerului. Ceauşescu a descins în oraşul luminilor într-un mod unic, după cum transmiteau cei cinci reporteri însoţiţi de doi fotografi trimişi de Scânteia. Chiar dacă n-o fi fost singurul caz, cu siguranţă parizienii n-au avut prea des ocazia să vadă un şef de stat aterizând dintr-un elicopter al forţelor militare aeriene franceze, pe esplanada din faţa Domului Invalizilor. “E prima oară în istoria Franţei, scria Scânteia, când un conducător de stat, invitat al Franţei, descinde dintr-un elicopter în plin centrul Parisului”. Apoi, coloana oficială, deschisă de fanfara călare, urmată de garda de onoare formată din 144 de călăreţi pe cai albi îmbrăcaţi în costume din epoca napoleoniană şi de o escortă de motociclişti s-a îndreptat spre Palatul Elysée, reşedinţa preşedinţilor Franţei. La primirea delegaţiei române au participat Georges Pompidou, Jacques Chaban-Delmas, premierul francez care-i primise la aeroport, preşedintele Senatului şi cel al Adunării Naţionale.

Pe timpul şederii în Franţa, Nicolae şi Elena Ceauşescu au avut ca reşedinţă un apartament din Quai d’Orsay, palatul ce găzduieşte Ministerul de Externe al Franţei. În acest spaţiu somptuos, decorat cu cinci pânze aduse special de la muzeul Luvru, printre mobilele stil Ludovic al XVI-lea, oaspetele român a primit în după-amiaza de luni peste o sută de ambasadori reprezentând şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Paris şi pe şefii grupurilor de prietenie România-Franţa din Senat şi Adunarea Naţională. Şi ziua nu se terminase. Seara a urmat dineul oferit de preşedintele Franţei şi soţia acestuia în onoarea oaspeţilor români. Locul – Palatul Marele Trianon de la Versailles – cu siguranţă nu fusese ales întâmplător. Cu exact jumătate de veac în urmă, în iunie 1920, reprezentanţii puterilor aliate şi asociate în primul război mondial semnau tratatul de pace cu Ungaria învinsă. Pentru români, Tratatul de la Trianon avea o semnificaţie cu totul specială: era actul juridic prin care Marile Puteri recunoşteau apartenenţa Ardealului la România. După dineu a urmat un spectacol de gală la teatrul Ludovic al XV-lea din incinta palatului de la Versaille, Opera Mare din Paris prezentând în faţa invitaţilor un spectacol de balet.

Trei preşedinţi. Nici a doua zi a vizitei n-a fost mai săracă în evenimente. Dimineaţa, Ceauşescu a depus o coroană la mormântul soldatului necunoscut de la Arcul de Triumf. I-a fost prezentat preşedintele comitetului flăcării veşnice care arde în memoria ostaşului necunoscut, precum şi veterani din primul şi al doilea război mondial. La această ceremonie, Ceauşescu a fost însoţit de premierul Jacques Chaban-Delmas şi de ministrul Apărării, Michel Debré. Până la prânz, Ceauşescu s-a mai deplasat încă o dată la Palatul Elysée, pentru convorbirile oficiale cu Georges Pompidou. A vizitat apoi primăria Parisului şi a participat la un dejun oferit în onoarea delegaţiei române de ministrul de externe Maurice Schumann la Quai d’Orsay, în prezenţa miniştrilor de interne, al afacerilor culturale, al dezvoltării industriale şi cercetării ştiinţifice, guvernatorului Băncii Franţei, rectorului Academiei Parisului, dar şi a lui Jaques Chirac, viitor preşedinte al Republicii Franceze, la acea vreme secretar de stat în ministerul Finaţelor. Pe titularul portofoliului, Valery Giscard d’Estaing, de asemenea viitor preşedinte, Ceauşescu avea să-l cunoască seara, la recepţia oferită de ambasada României din Paris. Până la dineu, delegaţia română a mai vizitat uzinele Renault situate la Flins, lângă Paris. De doi ani, copiind modelul Renault 13 în urma unui acord, românii produceau la Colibaşi, lângă Piteşti, automobile “Dacia”. Ceauşescu a fost curios să vadă întreg fluxul tehnologic utilizat de firma-mamă iar la plecare a primit în dar un automobil. În acest timp, Elena Ceauşescu a mers la Muzeul Municipal din Paris, care găzduia o expoziţie de artă veche românească organizată sub înaltul patronaj al preşedinţilor Franţei şi României. În aceeaşi zi au mai vizitat sediul UNESCO iar seara, la dejunul oferit de ambasada română, Ceauşescu l-a decorat pe Georges Pompidou cu Steaua RSR Clasa I.

Miercuri dimineaţă delegaţia română s-a deplasat din nou la Palatul Elysée, pentru ceremonia de rămas-bun. Pompidou l-a primit pentru a treia oară în cabinetul său de lucru, apoi delegaţia a mers în salonul Murac, unde aveau loc de obicei şedinţele Consiliului de Miniştri.

În timpul discuţiilor oficiale, Elena Ceauşescu, însoţită de ministrul afacerilor culturale, a vizitat Manufactura Naţională Gobelins. În jurul prânzului, tot de pe esplanada din faţa Domului Invalizilor, şi tot cu elicopterul, au plecat spre sudul Franţei. Vizita oficială se încheia odată cu părăsirea capitalei. În sud, au mers la Toulouse, “capitala aviatică” a Franţei, pentru a vizita uzinele Sud Aviation, care produceau avioanele Concorde, şi Compania Internaţională de Informatică. Pe tot parcursul vizitei, Ceauşescu a exprimat constant interesul părţii române pentru intensificarea relaţiilor economice româno-franceze. Joi dimineaţa, în ultima zi, delegaţia română a mers în Provance, unde a survolat zona agricolă din sudul Franţei şi au vizitat centrul de cercetări nucleare. De la Lyon, delegaţia s-a înapoiat la Bucureşti. Ca urmare a vizitei a fost semnat un acord în domeniul construcţiilor aero-navale.

Ștefan Andrei: „Cînd am ajuns ministru de Externe (28 martie 1978), în aprilie m-am dus în Franţa. Am avut o misiune foarte grea: să-l conving pe Giscard d’Estaing să facă o vizită în România ca răspuns la vizita pe care o făcuse Ceauşescu în timpul lui Pompidou“ (interviu în Jurnalul naţional din 8 februarie 2008, din ediţia dedicată relaţiilor româno-franceze cu ocazia vizitei preşedintelui Nicolas Sarkozy în România). După o serie de tergiversări, preşedintele francez a vizitat în cele din urmă România (8-10 martie 1979), prilej cu care s-au semnat mai multe acorduri economice care au dus la dublarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări. În această perioadă a continuat în România construcţia la Ghimbav a elicopterelor sub licenţă franceză şi a început fabricarea unui nou autoturism românesc, Oltcit, în a cărui linie de construcţie, la uzinele din Craiova, partea română a investit la acea vreme, după relatări, peste 1 miliard de dolari. De asemenea, vizita lui D’Estaing la Bucureşti a avut drept consecinţă favorabilă, tot după relatările lui Ştefan Andrei, întărirea contactelor economice ale României cu Piaţa Comună Europeană (pentru care România devenise un partener serios încă de la începutul anilor ’70) sau cu unele state africane, foste colonii franceze, în viaţa cărora Franţa juca un rol strategic.

În iunie 1970, în timpul unei vizite oficiale în Franța, Ceauşescu a trecut prin Gard. De la Garons la Manduel prin Bellegarde.

Este ora 9.30, în această joi, 18 iunie 1970, când o caravelă în culorile Republicii Franceze aterizează pe pista de aterizare a aeroportului Nîmes Garons. Dar nu Georges Pompidou, noul președinte francez, coboară din el, ci Nicolae Ceauşescu.

O procesiune de 12 Citroëns DS negre

Ceaușescu se află într-o vizită oficială în Franța de șase zile. După ce a fost primit la Elysée de Georges Pompidou, Ceauşescu a făcut turul provinciilor franceze, petrece timpul vizitând centrale şi fabrici nucleare.

Între un pasaj din Toulouse și altul din Cadarache, Ceauşescu face o scurtă escală în departamentul Francez. Când coboară din avion, este întâmpinat de Émile Jourdan, primarul comunist din Nîmes, și de Georges Gerbot, prefectul de Gard. Pe asfaltul aeroportului sunt și tinere în costume populare care oferă flori liderului român.

Însoțit de Elena, soția sa și de un reprezentant al Guvernului francez, Nicolae Ceaușescu se întâlnește cu un grup de notabili din Gard. Odată făcute prezentările, delegația României are loc într-un cortegiu de 12 Citroëns DS negre.

Compania Bas-Rhône și Covial

Mașinile părăsesc Garons și traversează Saint-Gilles unde unii locuitori îl salută pe Președintele României. Vehiculele se îndreaptă spre stația de pompare Pichegu din Bellegarde. La fața locului, demnitari români vizitează instalațiile gării Aristide-Dumont. Președintele României este întâmpinat acolo de Philippe Lamour, CEO al Companiei Bas-Rhône, care îi arată sala mașinilor. Cu cinci ani mai devreme, la București, Compagnie du Bas-Rhône a semnat un acord de colaborare pentru studiul și execuția lucrărilor de irigare în România.

Convoiul își continuă călătoria mergând la Manduel, pentru a vizita SICA (Société d’Intérieur Collectivité Agricole) la Covial. Ceauşescu vizitează uzina de ambalare, şi expediere a fructelor.

Sosire cu avionul si plecare cu elicopterul

Președintele României salută muncitorii în timp ce benzile transportoare derulează piersici. Atunci este timpul să gustați produsele potrivite. Nicolae alege să bea un vin alb, Eléna preferă un mic rosé, iar vicepreședintele român încearcă un vin roșu.

Întoarcerea

Corteiul, condus de o mașină cu steaguri albastre, galbene și roșii în culorile României, se îndreaptă spre aeroport. Pe drumul de întoarcere, vehiculele trec prin Manduel, Bouillargues, Bellegarde, Saint-Gilles și Garons. Pe ici pe colo, simpatizanți, curioși îl salută pe șeful statului român. Ceauşescu a plecat din Gard cu elicopterul. Mai trebuie să treacă prin Cadarache, Lyon și Paris în aceeași zi. Vizita vârtejoasă a lui Nicolae Ceauşescu în regiunea Gard a durat doar două ore.

VIDEO NICOLAE CEAUȘESCU CHARLES POMPIDOU 1970

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Citate
“Noi considerăm că nivelul relaţiilor dintre Franţa şi România, îndeosebi în domeniul economic, este sub posibilităţile şi sub dorinţele noastre. În acest context, apreciez că discuţiile de până acum şi contactele între miniştrii francezi şi români vor fi încununate de rezultate bune.”
Nicolae Ceauşescu
“Ridic acest pahar aici, la acest dejun unde se află foarte mulţi diplomaţi, pentru a ura succes diplomaţiei în efortul de a lua locul armelor. Câteodată diplomaţii vorbesc mult, dar e mai bine să ascultăm glasul lor decât pe cel al armelor.”
Nicolae Ceauşescu