“Tata l-a sfatuit pe Ceausescu sa-i lase locul lui Iliescu”
Dintre fratii fostului dictator al Romaniei, despre Marin Ceausescu se stie cel mai putin. Si despre el s-au facut cele mai multe speculatii, legate de sinuciderea lui, in zilele Revolutiei, la Viena. Cine a fost, de fapt, tatal dumneavoastra?
MIHAELA MORARU-CEAUSESCU INTERVIU, JURNALUL NAŢIONAL
Mihaela Moraru: Era fratele mai mare al fostului presedinte. In momentul mortii lui, in zilele Revolutiei, era seful Agentiei Economice a Romaniei la Viena, post pe care l-a ocupat vreme de 17 ani. Acolo si locuia. In familia Ceausescu, in ordine cronologica, tatal meu era al doilea dintre frati. Ii urma Nicolae Ceausescu. Aveau o sora mai mare, pe care o chema Niculina. Presedintele a fost cel de-al treilea dintre frati, imediat dupa tata, care era mai mare decat Nicolae cu doi ani. Tata a si fost, de altfel, primul dintre fratii Ceau- sescu care a venit la Bucuresti sa-si faca un rost. Apoi l-a adus la Bucuresti si pe fratele mai mic, pe viitorul presedinte
Care a fost, de-a lungul vietii, relatia dintre cei doi frati, cum se intelegeau, in ce raporturi se aflau unul cu celalalt?
Relatia era ca de la frate mai mare la cel mai mic, mai ales ca, la olteni, asta chiar insemna ceva. Fratele mai mic ii spunea “nenea” celui mai mare, nu-i spunea pe nume. Sigur ca, in timp, relatiile s-au modificat. Dar oricum, si mai apoi tata avea o abordare mult mai libertina fata de el, chiar in comparat ie cu ceilalti frati. Bineinteles, cu sau fara rezultate. Si uneori il sfatuia.
Sa va dau un exemplu. La Congresul al XIV-lea, in 1989, tata a venit de la Viena. Lucrurile astea le stiu de la mama, care era foarte mandra atunci de ce a incercat sa faca tata, si mai apoi le-am aflat de la Nicu, care mi-a povestit si el dupa ce a iesit din puscarie. Tata l-a sfatuit pe presedinte cum sa dejoace ceea ce se pregatea in jur. Tatei ii era clar ca Romania era ultimul bastion, fata de ce se intamplase in celelalte tari comuniste, iar tavalugul venea. Dar tata: se referea la fenomenul intern, pentru ca se vehicula de ani de zile numele lui Ion Iliescu. Si ca legenda in popor, dar mai ales la noi in familie se vorbea serios. Nicu Ceausescu imi vorbea mereu de el, de Iliescu – uite, zicea, am lucrat cu el la Iasi, cand el era prim-secretar acolo, si-i un tip destept, un tip extraordinar. Pai Nicu, la Revolutie, atunci cand s-a aruncat in masina cu Daniela Vladescu – si asta mi-a spus-o chiar el – venea de la Sibiu la Bucuresti sa vorbeasca cu Iliescu ce post ar putea sa-i dea. Si asta nu-i legenda. In orice caz, numele lui Iliescu era absolut cert, iar tatei i-a venit o idee. Si atunci, la congresul al XIV-lea, a avut o intalnire in particular cu presedintele, la el acasa. Si i-a spus ca cel mai bun lucru pe care mai poate sa-l faca – pentru ca, oricum, in curand se va termina totul – ar fi ca presedintele sa apara, sa faca un fel de dare de seama, sa anunte ca se retrage si ca il numeste ca successor pe Ion Iliescu. Si in felul asta ar fi dejucat totul. Pentru ca Iliescu ar fi fost compromis, fiind recomandat chiar de Ceausescu, si si-ar fi pierdut orice credibilitate. Asa o gandise tata si-mi pare rau acum, dupa 14 ani, ca n-a iesit asa. Pentru ca discutia aia n-a avut ecou.
De ce? Avea Nicolae Ceausescu alt plan? Nu stiu. Dar chiar s-a suparat pe tata pentru ca i-a propus asa ceva. Desi avea si el informatii, asa cum avea si tata.
Dupa congres, Marin Ceausescu s-a intors la Viena si s-a sinucis in 28 decembrie. Cum ati aflat de moartea lui? Eram in casa la celebrul violonist Ion Voicu, tatal lui Madalin Voicu. Ma ascunsesem la ei sa nu fiu arestata. Toti verii mei au fost arestati cateva saptamani, eu nu am fost, la Voicu n-ar fi avut curajul sa vina sa ma ia.
Cum ati ajuns acolo?
Pai, in seara de 21 decembrie, dupa mitingul ala, cand pur si simplu m-a dat afara din casa prietena mea. Eu am plecat de-acasa pe 20 decembrie seara. Aveam informatii de la Timisoara, de la Tiberiu Ceia, ce se petrece acolo si ca ar putea fi la fel si la Bucuresti. Eram deja despartita in fapt de fostul meu sot, doi copii erau la fosta mea soacra, la Cluj, iar fetita cea mare era in taba ra la Baia Mare. Stateam intr-o casa pe Eminescu si deja incepusera sa vina oameni sa strige in fata casei “Jos criminalul!”… Asa ca mi-am zis ca nu e bine sa mai raman. Am plecat la o prietena de-a mea, eram prietene de 22 de ani, am stat pana pe 21 seara, cand mi-a zis ca sotul ei nu mai e de acord sa mai raman la ei. Ce sa mai spun ca apartamentul ala din care ma dadeau afara tot eu ii ajutasem sa-l obtina. Nu m-au lasat sa stau nici macar in camera de serviciu din pivnita. Am plecat de la ei, eram foarte speriata, eram undeva in spate la Scala si se tragea ca la nebuni acolo. Am plecat pe strazi, am dat niste telefoane, nu ma primea nimeni. Am fost si la fostul meu sot, care inca imi era sot, nu divortasem oficial, statea pe Dionisie Lupu, avea o garsoniera. Dar el era cu femeia aia pentru care ne despartisem, nu a vrut sa ma primeasca nici el. Asa ca am ramas pe o banca in Parcul Ioanid, in disperare. A venit cineva si mi-a spus ca nu e bine sa stau acolo, in zona se trage. Si atunci mi-am dat seama ca eram in apropierea casei lui Voicu. Nu m-am dus direct, am dat un telefon, i-am zis: “Maestre, uite in ce situatie sunt” si el m-a chemat imediat. Si acolo am ramas doua saptamani.
Deci ati trait Revolutia in casa lui Ion Voicu.
Da, si a fost foarte interesant, in sensul ca pe la el se perinda multa lume, eu ma mai ascundeam, ei se mai jenau ca injura lumea. Oricum, au fost niste oameni extraordinari, fara ei nu stiu cum as fi reusit sa traversez acea perioada. Eu mai sunam in zilele alea, deacolo din casa de la Voicu, dar nu dadeam de nimeni. Am reusit la un moment dat sa gasesc pe cineva la Viena, am cerut cu tata, dar mi s-a raspuns ca nu se poate. Mai tarziu am aflat eu, din scrisoarea, pe care a scris-o inainte de a se sinucide, de ce n-am putut sa vorbesc cu el. De mama nu dadeam, plecase si ea, umbla si ea din casa in casa si nu-i luasem urma. A venit 25 decembrie, am vazut la televizor ce-am vazut, executia, a fost un mare soc.
V-ati asteptat ca Ceaușescu sa fie executat?
Nu, în nici un caz, nici o clipa
De ce nu v-ati asteptat? Pentru ca eu am perceput executia aia ca fiind absolut inutila.
Dar ce credeati ca o sa se intample? Cum percepeati ce urma sa se petreaca? Vedeti, eu vedeam altfel lucrurile, pentru ca eu n-am stat cu pusca la cap, cum au patit verisoarele mele. Eu credeam ca nu este decat o simpla lovitura de stat.
Sa revenim la cum ati aflat ca tatal dumneavoastra s-a sinucis. Stateam in casa la Voicu cu bagajul facut. Veneau multi si aduceau vesti de ce se mai intampla prin oras: l-au luat si pe cutare, l-au prins si pe cutare, l-au arestat si pe cutare. Cand am vazut ca toti sunt arestati am zis sa ma predau, imi facusem bagajul si stateam pregatita. Pe 28 decembrie, dimineata, am deschis radioul, eram la bucatarie, si de-odata aud: “Azi-dimineata, in subsolul Agentiei Economice din Viena, a fost gasit spanzurat Marin Ceausescu, fratele dictatorului”, ceva de felul asta, si apoi, imi aduc aminte exact: “Un Ceausescu mai putin”. N-am crezut la inceput.
De ce? Ati crezut ca e vreo diversiune sau credeati ca nu s-a sinucis?
Ba da, eu cred ca intr-adevar s-a sinucis. Dar ce s-a intamplat exact nu pot sti. Sinuciderea apare si in variantele oficiale din Romania si din Austria, e versiunea oficiala. Cativa dintre apropiatii tatalui meu, care erau acolo, la Viena – unul e chiar cel care l-a gasit spanzurat -, ne-au povestit mie si mamei mele cum a fost.
Si cum a fost?
Imediat pe 22 decembrie tata a fost arestat in apartamentul lui de la etajul V al Agentiei de catre ceilalti membri ai misiunii. I-au luat actele si l-au incuiat pe dinafara. Se facuse si in cadrul agentiei o organizatie FSN, iar sef era un tip care era acolo un fel de administrator. Ei, tipul asta a disparut chiar in noaptea in care tata s-a sinucis si a mai aparut in Romania dupa vreo sapte-opt ani, timp in care si-ar fi cautat bunastarea prin Occident. Ce ma face sa cred ca a fost intr-adevar sinucidere? Povestea celui care l-a gasit spanzurat si care ne-a relatat cu lux de amanunte cum au stat lucrurile. Tata a fost arestat acolo. I-au luat totul, chiar si televizorul, lucruri care apar si in scrisoarea de adio a tatei. El scrie ceva de genul: “Nu stiu ce se intampla in tara, n-am ziare, mi-au luat televizorul”. I se comunicau numai cele mai groaznice lucruri. In plus, mi s-a povestit, tata era intr-o groaznica stare de depresie. Tata fiind un depresiv.
Obisnuia sa bea?
Nu, nu bea mai mult decat un om normal. Dar era depresiv. El nu era un luptator. Si il vad facand acest gest. Apoi, mai e scrisoarea in care explica de ce se sinucide. Scrie asa acolo: “Mi se pare lipsit de bun-simt ca eu, un batran de 73 de ani, sa ma agat de viata atata timp cat sotia mea este moarta”. De ce apare chestia asta in scrisoare cand mama traia si traieste si-n ziua de azi? Inseamna ca asta i s-a spus. Si iarasi un lucru foarte interesant: el spune ca lasa totul in contul Libertatea, pentru clementa fata de fiicele lui.
El incepe sa scrie, pe ultimele lui zile, ce-a facut el in viata, in ce-a crezut, totul pe 24 de pagini. Din care doar 18 sunt rationale, ultimele fiind pline de ganduri din astea ca e greu sa pleci din viata, ca lumea crede ca a te sinucide e o lasitate, dar in realitate e foarte greu, iar eu am tras concluzia ca mai incercase in zilele alea sa se sinucida. Intr-un loc scrie: “N-am reusit s-o fac aseara, dar daca n-am reusit noaptea, cum am s-o fac cand e soarele pe cer?”. Scrisoarea e ca un jurnal, pe 22, 23, pana pe 26 decembrie. Scrie ca pe 25 decembrie i-au readus televizorul, iar pe 26 scrie ca intelege de ce i l-au adus, ca sa vada executia.
Se astepta sa fie impuscat si el? Da, cu siguranta asa credea. Chiar si eu, la un moment dat, m-am asteptat la asta, cand am vazut executia. Pe 25 am asteptat procesul, se anunta, nu venea, nu terminase Nicolaescu caseta cu filmul de montat. Cand am vazut executia am fost convinsa ca vor urma toti fratii si cumnatii. Va dati seama ce a insemnat pentru tata sa vada scena aia!
Copiii lui Nicolae Ceau- sescu cum au reactionat, ce-au crezut dupa toata povestea cu executia? Ei au vazut-o tarziu, dupa ce au fost eliberati din inchisoare. In august ‘90 a fost eliberata Zoia definitiv. Exact in saptamana aia, intre 24 si 31 august, a venit cu Nicu la mine. L-am luat si pe Valentin de la Piata Romana si, in timp ce stateam de vorba, de-odata Valentin ma intreaba daca am caseta cu executia. N-am vrut sa le-o arat, dar au insistat si n-am avut incotro. Si la mine in casa, toti trei, Valentin, Zoia si Nicu, au vazut toata scena: cu procesul, cu executia cu parintii impuscati. Noi, ceilalti – ca mai eram cu niste prieteni – aveam o stare ingrozitoare, ne uitam la ei cu ce ochi se uitau. Zoia plangea, Nicu, fiind mai nervos, a spus niste cuvinte cu naduf, iar Valentin si-a turnat repede un pahar cu votca, l-a dat peste cap asa, ruseste, si de-odata a inceput sa cante cantecul ala al lui Paunescu despre parinti: “Enigmatici si cuminti”.
Cum l-ati adus in tara? In ianuarie ‘90 am primit un telefon de la Otopeni. “A sosit tatal dumneavoastra”, exact asa am fost anuntata. Am ramas socata: “Tata traieste?”, am intrebat. “Nu, doamna, a venit cosciugul, e la colete, veniti sa-l luati.” N-am avut masina, imi luasera totul la perchezitia de acasa. Asa ca am apelat pe la cunoscuti si pana la urma l-am luat. Dar nu mi-l primeau la morga. Pana la urma am gasit unde sa-l ducem, la Spitalul Militar, unde lucra socrul surorii mele. Dar acum nu mi-l mai primeau la cimitir. In cele din urma, un prieten, Alexandru, care avea doua locuri de veci la Ghencea Civil, a spus ca ne da el unul. Dar la cimitir ne-a spus ca nu ne primeste cu Ceausescu. Asa ca l-am inmorma ntat peste tatal lui Alexandru, iar pe cruce scrie si azi numele Nicolae Gheorghiu. La inmormantare am fost doar trei: eu, sora mea si cumnatul meu, ca mama n-a fost in stare sa vina.
Tatal dumneavoastra era seful unei misiuni economice. Nu una oarecare, ci din Viena. Credeti ca era la curent cu celebrele conturi ale lui Ceausescu?
Sigur. Sigur stia. Viena era un loc foarte greu, el a stat 17 ani acolo, la inceput nu i-a placut pentru ca era un adevarat cuib de spionaj de peste tot, i-a fost greu. Mai ales ca era foarte vizitat de tot felul de oficiali, ca era o zona de mare interes. Stanculescu, de exemplu, mergea acolo foarte des, imi scria mereu despre asta mama, care nu-l putea suporta, zicea ca e un om alunecos. Dar conturile nu erau ale lui Ceausescu personale, erau ale statului. Nu stiu prea multe amanunte, dar exista un plan al lui Ceausescu sa faca in Romania o banca pentru tarile arabe.
Asta cu banca nu e o legenda? Nu. Eu o stiu chiar de la Nicu, cu el vorbeam despre planurile astea ale lui taica-sau. Voia sa faca un fel de banca mondiala in regiunea asta. Iar conturile erau alimentate din operatiuni comerciale normale, exporturi, operatiuni cu armament…
Care a fost traseul ascensiunii in partid a tatalui dumneavoastra? Va spun ce stiu de-acasa. Tata a venit la 14 ani la Bucuresti, la sora lui mai mare, Niculina, care era casatorita cu unchiul Stefan. Ei, acum aflati si legenda aia cu Ceausescu cizmar. Pentru ca acest unchi Stefan, sotul surorii lui, avea un mic atelier de cizmarie. Unde lucrau vreo cinci angajati si ucenici, unde muncea si el cu nevasta-sa. Tata venise sa se faca, asa cum se spune, om la Bucuresti si statea la sora-sa. Si l-au angajat la cizmarie. Eu am si prins atelierul ala unde lucrau, era undeva pe Serban Voda. Tata a fost ucenic, a invatat meserie si tot acolo a cunoscut-o si pe mama, care si ea era angajata acolo si era si fata in casa la matusa Niculina. Tatei in placea ce facea, a devenit lucrator. El n-a avut contacte directe cu miscarea comunista. Dar l-a adus la Bucuresti si pe fratele mai mic, pe Nicolae, viitorul presedinte. Castigau bine, faceau pantofi foarte frumosi pentru evreii de pe Serban Voda. Asa a cunoscut mama niste evrei, care, mai tarziu, aveau sa-l ajute mult pe tata. Asa a ajuns si Nicolae Ceausescu la cizmarie. Dar n-a avut talent, nu-i placea, stiu din tot felul de povesti din casa, ca ar fi stricat niste comenzi. S-a apropiat insa de partid si a ajuns la un miting. Si-a gasit cumva menirea, caci e evident ca avea talent si convingeri politice. Tata nu se baga in chestii de genul asta, el a intrat in partid foarte tarziu. Mama a intrat devreme, stiu ca se radea in casa: mama era mai tanara decat tata si era mai apropiata de Nicolae. Tata ii facea curte, unchiul nu, ca pe el nu-l interesa, desi mama spunea ca la inceput il placea mai mult pe Nicolae, a si fost in partid, la inceput, in ilegalitate. Tata nu, el a fost in razboi, a facut frontul, a fost prizonier la rusi. Dar mama era foarte activa, mergea si la puscarie la unchiul Nicolae. In ‘46, parintii mei s-au casatorit, tata nu s-a mai intors la cizmarie, s-a angajat la MAT. Un magazin de bauteri spirtoase si vinuri. Mama, pentru activitatea ei in partid, a prins un serviciu mai bun decat tata, dupa ce lucrurile s-au asezat. Ea a lucrat la cadre, la Industria Usoara. Si acolo a cunoscut pe unul dintre evreii aia carora le ducea pantofi si care acum era director prin minister. Craciun il chema pe evreul ala. Si mama i-a cerut sa-l ajute pe tata. Asa ca l-au scos de la MAT si l-au dus la Industria Usoara. Mai apoi l-a trimis la Praga, la o specialeizare. Dupa care, acest Craciun le-a propus sa se mute acolo, la misiunea economica de la Praga. Si in ‘56 au plecat. S-au intors in ‘67, dupa care au plecat in ‘73, la Viena, unde au stat pana in ‘89.
Inteleg ca fratii au avut o ascensiune paralela in partid?
Da. Eu am stat intre ’56 si ‘ 67 la Praga si veneam cam trei săptămâni pe vara in Romania drum pe care-l faceam cand veneam in tara era pe la unchiul Nicolae. Apoi petreceam doua saptamani la mare si o saptamana ma vedeam cu verii mei. La Praga mergeam la scoala rusa, auzeam in jur numai rusa sau ceha, vorbeam foarte putin romaneste, asa ca nu-mi dadem prea bine seama ce se intampla cu unchiul Nicolae. Auzisem eu la un moment dat ca a ajuns mare, la ambasada din Praga, am vazut ca toti ii felicita pe tata, pe mama, auzisem ca a murit Gheorghiu-Dej. Apropo de Gheorghiu-Dej: am si acum un caiet de atunci, in care am scris si am pus intr-un chenar negru ca “aceasta zi e cea mai trista din viata mea”, desi nu realizam prea bine cine era el de fapt. Eu il stiam de cand veneam in tara cu tata si ne intalneam cu el si ma lua pe genunchi si ma punea sa vorbesc ruseste, sa-i cant, sa-i spun poezii. Un lucru se schimbase dupa ce unchiul venise in locul lui Gheorghiu- Dej: nu intelegeam prea bine de ce mie mi se spune “tovarasa Mihaela”, in vreme ce celorlalti copii li se spunea simplu pe nume. Cand am venit in tara vorbeam romaneste agramat. Si am venit in clasa a IX-a, direct la Liceul “Petru Groza”. Mi s-au pus profesori, am inceput sa invat, am luat la inceput note proaste, dar am inceput sa ma adaptez la scoala. In toata clasa erau doar copii ai demnitarilor. Atunci mi-am dat seama cine sunt de fapt si ce se intampla.
Adica ce se intampla? Adica eram privita altfel. De exemplu. In vara in care am venit, pentru a ma obisnui mai bine cu limba, parintii au hotarat sa ma lase cu Nicu si Zoia la Predeal. Am stat toata vara acolo, la vila si atunci am vazut ca nu sunt privita ca un copil obisnuit. Intr-o dimineata m-am trezit pentru ca-mi era sete, mi-am facut patul si, pentru ca nu gaseam de baut, am coborat la subsol unde era o bucatarie. Iar femeia de acolo s-a speriat cand m-a vazut: “Cum se poate, tovarasa Mihaela, sa veniti singura? Trebuia sa sunati si va aduceam eu Pepsi”. La fel s-a speriat si cand a vazut ca in dormitor imi facusem singura patul. Ei bine, nu mi-au trebuit mai mult de doua zile sa invat sa bat din palme si sa strig: “De trei minute vreau un Pepsi si inca nu mi s-a adus”. Aveam 15 ani. Numai ca dupa o luna m-am intors la Bucures ti, la parintii mei, si mama avea in casa femeie de serviciu. Si cand i-am spus eu femeii sa-mi aduca un Pepsi mi-a tras mama o palma, ca femeia aia e adusa sa o ajute pe ea, nu sa-i comand eu.
Am inteles bine ca, intre verii dumneavoastra, de Nicu Ceausescu erati cea mai apropiata? Da. Era o relatie de la suflet la suflet. El era cu doi ani mai mare decat mine. Era cu totul alta persoana decat cea prezentata in anii astia dupa Revolutie. Dar fiind in pozitia asta, intr-un fel te strica, asa cum ma stricase si pe mine pe la 15 ani, dar parintii m-au adus la realitate.
Cum adica era alta persoana? Nicu era un mare emotiv, inclusiv fata de femei. Si, ca orice timid, incerca sa compenseze printr-o anume violenta, mai ales de limbaj. Era convins ca nici o femeie nu-l iubeste pentru el, ci pentru ca e fiul lui Ceausescu, si asta era un soi de complex pe care uneori si eu l-am trait. Pe mine violenta lui de limbaj nu m-a speriat niciodata. Insa ceilalti veri nu reuseau sa-i tina piept pentru ca nu reuseau sa vada dincolo de masca lui.
De ce erati mai apropiata de el decat de ceilalti? Pentru ca si eu eram la fel. Amandoi eram colerici. Aveam aceleas i idei, ne placeau aceleasi lucruri. Ne-au placut restaurantele. Mergeam impreuna. Ne-au placut barurile, ne-au placut petrecerile, mergeam impreuna. Ceilalti erau altfel, mai casnici, mai potoliti, cu parintii… familia aceea veche. Ne-au placut lautarii, ne-a placut un mod vestimentar mai violent. Am avut si eu momentele mele cand, la o vizita oficiala, de exemplu, m-am dus in sort cu bretele. Sau cand am aparut, in ‘82, pe plaja de la Neptun, cu un lant de aur la picior si unul la mijloc. Intr-o ora m-a sunat tata, la vila. Ma vazuse cineva pe plaja si l-a anuntat.
Si ceilalti veri? Zoe, Valentin… Cu Zoia am fost prietena in copilarie, in acea perioada cand veneam in tara sa ma mai obisnuiesc cu copiii romani. Pentru ca eu stateam toata ziua cu cravata de pionier la gat, asa fusesem educata. De Valentin am fost apropiata mai putin. Era mai mare, mai rupt de parinti. Dar cu Nicu am fost mereu in relatii, il vizitam si la puscarie.
Si cand era prim-secretar la Sibiu? Mai ales atunci. El era foarte singur acolo, era izolat.
De ce izolat? El fusese trimis acolo sa fie rupt de mediul din Bucuresti. A fost o conjunctura in urma careia au suferit multi. O prietena de-a lui, colega de-a mea, care era nepoata lui Nae Ionescu, femeie desteapta, care stia sapte limbi, a si fost transferata la Baia Mare, ca dactilografa, sau asa ceva. Mama lui Nicu era de parere ca el tinea prea mult cont de ceea ce spunea ea. La inceput au incercat sa-l rupa de oamenii astia prin interdictii, dar n-a mers. Nu se mai vedeau oficial, dar se vedeau la mine acasa, de exemplu. A fost si perioada aia cu Janina Matei, de care Nicu se indragostise nebuneste si pe care toti au scos-o moarta pana la urma, desi femeia era cu un contract in Israel, tocmai sa fie indepartata de el. Asa ca l-au trimis la Sibiu.
S-a spus tot timpul ca cea care conducea de fapt, din umbra, in Romania era Elena Ceausescu, sotia dictatorului. Elena Ceausescu era intr-adeva r o femeie foarte autoritara. Era mult mai dura decat el. Cand mergeam la ei ma rugam sa fie numai el acasa, cu el se putea discuta. Problema era ca el avea o foarte mare incredere in ea si se sfatuia cu ea tot timpul.
Chiar si in chestiuni care tineau de probleme de stat? Da. Tineau foarte mult unul la altul. Inchipuiti-va ca oamenii astia doi se plimbau impreuna prin parcul de la casa din Primaverii si se tineau de mana. Iar el tinea mereu cont de ce crede ea despre un lucru sau altul. In plus, ea a reusit, cu discret ie, sa-l izoleze atat de frati, cat si de ceilalti din partid. Iar Ceausescu de multe ori nu prea avea si alte pareri, in afara de ale ei, atunci cand avea de luat o decizie. Stiu ca tata se plangea mereu ca, atunci cand vine in tara, e imposibil sa-l gaseasca singur si sa vorbeasca intre patru ochi cu el. Si in felul asta ea i-a facut mari deservicii de imagine, prin felul ei de-a fi.
De ce credeti ca ea a tinut neaparat sa obtina toate onorurile alea ridicole, cu “savant de renume mondial “, “om de stiinta” si toate celelalte, obtinute, indeob- ste, prin tot felul de falsuri? Cum era privita in familie obsesia asta a ei? In familie era foarte prost privita chestia asta. Bine, poate si pentru ca toate celelalte cumnate ale ei, cu exceptia sotiei lui Ion Ceausescu, erau casnice. Dar sotia lui Ion Ceausescu ajunsese profesor universitar in mod corect, facuse in anii ‘60 facultatea la zi. Pe de alta parte, nimeni nu poate sti de ce a tinut Elena Ceausescu sa aiba neaparat un titlu universitar. Era foarte ambitioasa si de neclintit in tot ce hotara. Femeia asta n-a avut niciodata nici o prietena.
E adevarat ca era mai batrana ca el? Si asta-i o legenda, ca ar fi fost cu doi ani mai mare. In realitate era cu un an mai mica. Arata mai batrana pentru ca, in general, femeile se trec mai repede.
In acea perioada aveati constiinta ca apartineti zonei Puterii si ca va permitet i mai multe decat altii? La 16-17 ani am inceput sa-mi dau seama bine de asta, dar abia pe la 25 am stiut ca pot folosi pozitia pe care o aveam. Ca eram nepoata lui Ceausescu si ca asta imi poate aduce foloase.
Cum se vedeau problemele oamenilor obisnuiti de pe pozitia asta? Eu nu traiam izolata, asa ca stiam ce se intampla. Normal ca am avut beneficii pe care nu le-am refuzat. M-au mai intrebat: cand ai trait mai bine, atunci sau acum? Normal ca atunci traiam, material, mai bine, dar ca libertate mi-e mai bine acum. Pe de alta parte, eram urmarita permanent. De exemplu, am plecat odata la Moscova si acolo m-am imprietenit cu niste ziaristi si actori. Cand m-am intors, m-au luat de pe aeroport: “Ce-ai cautat cu astia?”. Vedeam si ce se intampla in jur, ca oamenii o duc foarte greu. Desi toata lumea, intr-un fel, se descurca. Dar stiam ca-l injura lumea.
Colegii dvs. de munca se fereau sa-l injure in fata dumneavoastra? Unii da, altii nu. Marea majoritate vorbeau deschis pentru ca stiau ce fel de om sunt mai ales ca si pe mine ma enervau foarte tare cateva lucruri. Unul era ca nu puteai sa pleci in strainatate, decat daca-ti dadea voie familia, desi aveam pasaport. Odata am vrut sa ma duc la Paris, sa-mi vizitez o prietena si m-au intors de la Budapesta. Cand am ajuns acolo, am tras la ambasada noastra sa raman peste noapte. A doua zi s-au infiintat doua masini din tara, mi-au luat actele, m-au incadrat, una in fata, una in spate, si m-au adus la Bucuresti.
Dar Ceausescu era constient ce crede lumea despre el si ca il injura? Da si nu. Vedeti, lumea plusa. Mai ales cei din jurul lui.
Cum adica “plusa”? Adica, atunci cand toata lumea iti spune ca esti cel mai destept, tu chiar incepi sa crezi asta. Ce inseamna ca plusa: sa va povestesc un fapt. Prin ‘88, mama venise in tara si m-a rugat sa o duc cu masina sa-si ia bilet de avion de la agentia de voiaj, care era chiar langa sediul Securitatii. Mama a intrat in agentie, iar eu am parcat acolo, langa Securitate. Si vine un militian si-mi spune sa plec. Pe mama o cheama tot Elena, ca pe sotia lui Nicolae Ceausescu, iar talonul masinii era pe numele ei. Si cum militianul tot insista, am avut si eu un moment de impertinenta si i-am spus ca nu plec de-acolo. Mi-a cerut actele. Si cand a vazut ce scrie in talon stiti cum a reactionat? Mi-a propus sa-mi ia masina sa o spele acolo la ei, in sediu. Asta inseamna ca “plusau”.
Cum se vedea chiar din familia Ceausescu cultul personalitat ii lui Ceausescu? Erau exagerari si noi stiam asta. Mai ales tata era foarte ingrijorat, si de aceea i-a si facut la Congresul al XIV-lea acea propunere de bun-simt, sa se retraga. Despre cultul personalitatii, tata ii spunea mereu mamei: “Oare de ce-i trebuie toate astea?”. Tata resimtea si anumite greseli din punct de vedere economic. Si toate excesele astea au venit din aceea ca Ceausescu a fost prea mult presedinte. Opt ani, atat zic eu ca e suficient sa fii presedinte, altfel pierzi logica realitatii. In plus, era nebunia asta a lui, megalomana, cu banca prin care sa ajute tarile arabe.
Daca Marin Ceausescu nu s-ar fi sinucis, ce soarta credeti ca ar fi avut? Cred ca l-ar fi adus in tara, ar fi fost arestat o anumita perioada, ca si ceilalti frati. Cred ca ar fi incercat sa scoata de la el tot ce stia – si stia mult mai multe decat oricare dintre frati, din acea pozitie pe care a avut-o, si stia multe si despre cei care au venit mai apoi la putere. Probabil ca ar fi fost condamnat. Stiam de sapte ani ca avea cancer de prostata si tensiune 22. Cred ca ar fi murit in puscarie.
In zilele Revolutiei, din cei pe care-i vedeati la televizor ca fiind din noua Putere pe cine cunosteati? In primul rand pe Iliescu. V-am spus cum se punea problema in familie: cand Ceausescu o sa moara sau cand o sa se retraga, Iliescu va veni in locul lui.
Dar nu se punea problema ca succesorul sa fie Nicu? Astea erau legende. Poporul vorbea, dar nu era adevarat. Relatiile lui Nicu cu parintii erau foarte proaste. Si pe Nicu nici nu-l interesa sa preia el, nici nu-si punea problema.
Altcineva? Il mai stiam pe Petre Roman. La Petre Roman fusesem cu doua saptamani inainte de Revolutie, la Politehnica. Ma rugase un prieten sa-l ajut, ca voia sa-si dea doctoratul cu Petre Roman. M-a primit, am vorbit vreo patru ore atunci, mi-a spus ca-si depusese carnetul de partid, ca ce se intampla era inacceptabil. Cu sora lui Petre Roman am fost colega de banca la liceu. Si, bineinteles, il mai stiam pe Stanculescu.
Nu v-a mirat sa-l vedeti acolo? Nu. Pentru ca totul fusese prega tit, cand i-am vazut mi-am dat seama de asta. Fusese pregatit, dar cred ca le-a scapat situatia de sub control. Pregatita afara – ca de aceea exista Malta, Yalta si alte localitati – soarta lui Ceausescu fusese hotarata acolo. El deranja pe toata lumea cu ideile lui megalomane si mai era si cunoscut decat un Gomulka, Kadar sau altii. Eu cred ca initial s-a vrut o simpla inlocuire a lui Ceausescu cu Iliescu. Amintitiva cum vorbea Iliescu la inceput, cu “tovarasi”, sau cum a inceput el sa povesteasca despre nobilele idealuri ale comunismului.
Deci in primele zile ale Revolutiei nu v-ati asteptat ca Ceausestii sa fie impuscati? In nici un caz. Eram siguri ca e decat o lovitura de stat, ca in toate tarile comuniste. Abia dupa execut ie am fost convinsa ca nu se mai putea controla nimic si ca ne puteam astepta la ce e mai rau.
- Jumătate dintre români cred că în vremea lui Ceaușescu ar fi dus-o mai bine decât acum.La 34 de ani de la Revoluție, un sondaj recent ne dă fiori. Aproape jumătate dintre români cred că în comunism ar fi dus-o mai bine. Șocant este că inclusiv tineri care nu au trăit în România lui Nicolae Ceaușescu sunt de aceeași părere, deşi nu au mâncat carne cu porţia, n-au băut nechezol, şi… Citește mai mult: Jumătate dintre români cred că în vremea lui Ceaușescu ar fi dus-o mai bine decât acum.
- CNSAS a primit noi documente declasificate ale fostei Securităţi, printre care şi de la cabinetul lui CeauşescuColegiul CNSAS anunţă preluarea de la Ministerul Apărării Naţionale a unui număr de 3.238 unităţi arhivistice create de fosta Securitate, însumând aproximativ 24 metri liniari, printre care şi dosare de la cabinetul lui Nicolae Ceauşescu. Conform unui comunicat al CNSAS, efortul conjugat întreprins de Colegiul şi conducerea Ministerului Apărării Naţionale, materializat prin Hotărârea de Guvern… Citește mai mult: CNSAS a primit noi documente declasificate ale fostei Securităţi, printre care şi de la cabinetul lui Ceauşescu
- Palma dată lui Ceaușescu la 35 de ani după ce a murit. Universitatea din București i-a retras titlul de Doctor Honoris CausaUniversitatea din București (UB) a revalidat, miercuri, hotărârea de retragere a titlului onorific de Doctor Honoris Causa acordat lui Nicolae Ceaușescu. Senatul Universității din București i-a retras titlul de Doctor Honoris Causa lui Nicolae Ceaușescu, potrivit unui comunicat al universității. ”Senatul Universității din București (UB) a decis, de jure, în ședința de miercuri, 21 februarie 2024,… Citește mai mult: Palma dată lui Ceaușescu la 35 de ani după ce a murit. Universitatea din București i-a retras titlul de Doctor Honoris Causa
- Interviu cu Irina Sava bucătăreasa lui Ceaușescu
- Adevâratul IliescuIon Iliescu „Ceauşeascu, în tinereţea lui, l-a cunoscut pe tatăl meu. Era în relaţii mai apropiate cu fratele mai tânăr al tatălui meu. El m-a tratat cu simpatie, m-a încurajat, m-a sprijinit, el m-a propulsat, în 1971, ca secretar general al Comitetului central. Am fost ministru pentru problemele tineretului” “Adevărul este că împrejurările vieţii au… Citește mai mult: Adevâratul Iliescu
- Proces-verbal al convorbirii dintre Nicolae Ceaușescu și șah, Persepolis, 15 octombrie 1971, strict secretCeaușescu și Sahinsahul iranului Mohammad Reza Pahlavi Nicolae Ceauşescu l-a vizitat din nou pe Mohammad Reza Pahlavi în 1971, cu ocazia festivităţilor de la Persepolis în cinstea aniversării a 2500 de ani de la fondarea statului iranian. La întâlnirea oficială din 15 octombrie, Ceauşescu l-a rugat pe şah să-i ofere sprijin pentru lansarea unei linii… Citește mai mult: Proces-verbal al convorbirii dintre Nicolae Ceaușescu și șah, Persepolis, 15 octombrie 1971, strict secret
- Elena Rădulescu: „Ceauşescu a dansat cu femeia de serviciu. Elena Jurjescu Todi, l-a luat pe Ceauşescu la o Periniţă.Elena Rădulescu a fost dactilografa fostului dictator Are 101 ani şi o viaţă demnă de un roman. Elena Rădulescu a trăit pe vremea regilor Ferdinand, Carol şi Mihai, a cunoscut ororile primului şi celui de-al doilea război mondial şi a fost dactilografa personală a lui Nicolae Ceauşescu. Bătrâna îşi aminteşte cu o precizie demnă de… Citește mai mult: Elena Rădulescu: „Ceauşescu a dansat cu femeia de serviciu. Elena Jurjescu Todi, l-a luat pe Ceauşescu la o Periniţă.
- Două lovituri de stat una militară alta gruparea IliescuLa 34 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 se concretizează clar ideea că înlăturarea de la conducerea României a președintelui Nicolae Ceaușescu a fost în realitate o lovitură militară de stat, coordonată de Ion Iliescu în complicitate cu generalul Nicolae Militaru și acoliții lor. Ceea ce bănuiam cu toții a fost confirmat chiar… Citește mai mult: Două lovituri de stat una militară alta gruparea Iliescu
- Interviu cu Nicu CeausescuNicu Ceausescu: A fost lovitura de stat, pe fondul unei revolte populare (Continuare din numarul trecut) Gabrielescu: Domnule Ceausescu, imi permiteti sa va pun si eu vreo doua, poate trei! Domnule Ceausescu, de cand il cunoasteti pe domnul Ion Iliescu? Nicu Ceausescu: Pai, bun! Asa. Il… Direct, sau? Gabrielescu: Direct! Direct! Nicu Ceausescu: De peste… Citește mai mult: Interviu cu Nicu Ceausescu
- Nicu Ceauşescu: dimineața la ora 10 l-am întrebat pe Postelnicu cine e în spatele loviturii de stat Iliescu ori Manescu22 decembrie 1989. Dimineata, in jurul orei 7.00, Nicu Ceausescu primeste un telefon de la mama sa, care se interesa despre „situatia de Sibiu”. Fiul ii transmite ca nu s-au inregistrat „probleme deosebite”. Nicu Ceauşescu ia legatura, telefonic, cu mama sa, care ii transmite ca „e tradare de sus pana jos”. „Restul o sa-l afli de la televizor”,… Citește mai mult: Nicu Ceauşescu: dimineața la ora 10 l-am întrebat pe Postelnicu cine e în spatele loviturii de stat Iliescu ori Manescu
- Primul care i-a spus adevărul lui Ceaușescu a fost Dincă. Generalii fugari: Neagoe, Ion Coman și Mihai Hîrjeu secretarul personal a lui Ceaușescu.După Revoluţie David a fost arestat, fiind trimis în judecată la 1 martie 1990, alături de alţi trei colegi ai săi din unitatea de Securitate şi Gardă, mai întîi acuzat ca terorist, apoi cu încadrarea schimbată în ”favorizarea infractorului”, riscînd o pedeapsă de pînă la 10 ani. La fel ca şi colegii săi. Ofiţerul Paulică… Citește mai mult: Primul care i-a spus adevărul lui Ceaușescu a fost Dincă. Generalii fugari: Neagoe, Ion Coman și Mihai Hîrjeu secretarul personal a lui Ceaușescu.
- Celebra revistă americană, Time Magazine: Sub regimul Ceaușescu România se află mult în fața altora.După război, Ceauşescu a urcat rapid spre vârf, deşi a rămas departe de grupul Pauker în acest proces. Până în 1955, la vârsta precoce de 37 de ani, era membru cu drepturi depline al Biroului Politic, doi ani mai târziu a preluat conducerea organizației și a cadrelor de partid – ceea ce l-a făcut pe… Citește mai mult: Celebra revistă americană, Time Magazine: Sub regimul Ceaușescu România se află mult în fața altora.
- Anca Petrescu, arhitecta care a proiectat Casa PoporuluiAnca Petrescu, arhitecta Casei Poporului, a ajuns cunoscută în toată lumea după ce a schiţat şi a realizat cea mai importantă clădire a României: Casa Republicii, cunoscută acum sub numele de Casa Poporului. O clădire controversată, care a suferit multe modificări de la planul inițial, la solicitarea familiei Ceaușescu. Anca Petrescu s-a născut pe 20… Citește mai mult: Anca Petrescu, arhitecta care a proiectat Casa Poporului
- Când Ceaușescu se întorcea după masă, bea un suc de grep. Dacă nu o lua acasă, se ducea la Club – bazin Floreasca.Programul lui zilnic era bine organizat. De acest program se ocupa Cabinetul Preşedintelui Republicii. Un bun cunoscator al acestui program a fost profesorul inginer Ştefan Bârlea care, între anii 1981 – 1982, a fost şeful Cancelariei Comitetului Central şi apoi directorul Cabinetului. Dimineaţa, când Ceauşescu venea îţi puteai potrivi ceasul. La ora 8 intra [în sediul Comitetului… Citește mai mult: Când Ceaușescu se întorcea după masă, bea un suc de grep. Dacă nu o lua acasă, se ducea la Club – bazin Floreasca.
- Actrița Silvia Popovici a fost urâtă de cuplul CeaușescuSilvia Popovici a făcut parte din Generația de Aur a teatrului românesc. Ghinionul ei a fost mariajul cu unul din înalții demnitari comuniști. Cuplul Ceaușescu nu a suportat-o, iar actrița a avut de suferit, fiind marginalizată în teatru. Silvia Popovici a fost parte din Generația de Aur a Teatrului Românesc. Nu a avut parte de… Citește mai mult: Actrița Silvia Popovici a fost urâtă de cuplul Ceaușescu
- Cornel BurticăFoto: Vineri 26 mai 1966 Preşedinţia la palatul Quirinal. Presedintele italiei Giuseppe Saragat ing. Cornel Burtică, noul ambasador al Republicii România: prezentarea scrisorilor de acreditare Deci, ăsta era Ceauşescu. Te fixa cu privirea şi te făcea să te simţi mărunt. El s-a apucat şi-a început să mai înveţe franceza. Era interest în mod deosebit în… Citește mai mult: Cornel Burtică
- Marin Neagoe: pe casete lui Burlan nu ştiu ce era, că nu le-am ascultat. Iulian Vlad personal a deschis uşa CC-ului.Generalul în rezervă Marin Neagoe, fostul şef al Direcţiei a V-a şi aghiotant al dictatorului, face dezvăluiri despre cum s-a pregătit Securitatea pentru Revoluţie. Securitatea a scos muncitorii din marile oraşe ale ţării împotriva lui Nicolae Ceauşescu, în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Oamenii au fost instigaţi să plece din fabrici şi au fost… Citește mai mult: Marin Neagoe: pe casete lui Burlan nu ştiu ce era, că nu le-am ascultat. Iulian Vlad personal a deschis uşa CC-ului.
- Dumitru Burlan ofițer de temută Direcţiei a V-a face dezvăluiri senzaționaleTranscriere Video Colonel de Securitate Dumitru Burlan ofițer de temută Direcţiei a V-a și aghiotant a lui Nicu și al Zoei Ceauşescu. Face dezvăluiri senzaționale despre trădătorii din famila Ceauşescu despre generalul Marin Neagoie, Iulian Vlad și despre asasinarea doctorului Schechter și legatura cu Andruță Ceauşescu. Trădătorii Nicolae Ceaușescu a fost tradat chiar de fratele său… Citește mai mult: Dumitru Burlan ofițer de temută Direcţiei a V-a face dezvăluiri senzaționale
- Nicu Ceauşescu avea mii de fete.”Pentru ca era un bărbat potent, avea priză la femei” „Nadia se agață de Nicu”Artiste, dansatoare, secretare de partid si simple muncitoare au avut idile sau simple aventuri cu “Printisorul”; Aventurile fiului dictatorului au nascut adevarate legende cu orgii, violuri, chefuri sardanapalice si crime Inca dinainte de evenimentele din ‘89, ieseau la suprafata povesti care distorsionau imaginea lui Nicu Ceausescu, fiul dictatorului capatind treptat imaginea unui satir decadent si… Citește mai mult: Nicu Ceauşescu avea mii de fete.”Pentru ca era un bărbat potent, avea priză la femei” „Nadia se agață de Nicu”
- Din stenogramele 9 martie 1950 reise că Ana Pauker s-a împotrivit la numirea lui Ceauşescu în funcția de ministrul agriculturiiGheorghe Gheorghiu Dej: Tov. Ceauşescu:Să se precizeze în document că cu problema agrară va fi însărcinat unul din secretarii de partid județean. La plasă munca aceasta s-o aibe de asemeni unul din secretarii de plasă.Să se studieze posibilitatea ca conducătorii organizațiilor de bază din S.M.T. să fie elemente muncitoreşti.Secția centrală de propagandă să înființeze un… Citește mai mult: Din stenogramele 9 martie 1950 reise că Ana Pauker s-a împotrivit la numirea lui Ceauşescu în funcția de ministrul agriculturii
- Ascensiunea Generalului-maior Nicolae Ceauşescu. Verdict – Ceaușescu nu a urmat studii militare în Uniunea SovieticăÎn urmă cu 12 ani a fost publicat în România un document păstrat la Arhivele Naţionale ale României. Deşi autobiografia viitorului secretar general al Partidului Comunist Român nu este datată, din conţinutul său se poate deduce faptul că a fost întocmită după 23 august 1944. Dacă ţinem cont de fişa cu date personale, completată olograf… Citește mai mult: Ascensiunea Generalului-maior Nicolae Ceauşescu. Verdict – Ceaușescu nu a urmat studii militare în Uniunea Sovietică
- Generalul Revoluției cu piciorul în ghips. Interviu1 febr.2005. Radio actualităţi. Transmis de Vartan Arachelian la lansarea cărţii “Generalul Revoluţiei cu piciorul în ghips “, interviu -fişe realizat de Dinu Săraru cu generalul Victor Atanasie Stănculescu. Ca joc de cuvinte, sugerat de titlul cărţii, nu se ştie cine a fost cu piciorul în ghips, revoluţia sau generalul ? Lansarea a avut loc la librăria Eminescu. Au participat la ceremonie Ion Cristoiu, Răzvan Theodorescu, Alex Mihai Stoenescu, generali, ziarişti, reporteri t.v. şi un numeros public. Nu ştim dacă cei ce s-au pronunţat despre carte, o şi citiseră. Caracterul formal al acestor „evenimente editoriale” nici… Citește mai mult: Generalul Revoluției cu piciorul în ghips. Interviu
- Generalii Armatei au dat lovitura de statLOVITURA DE STAT Dupa primele momente de stupoare declansate de sinuciderea generalului Milea, colonelul Pircalabescu fuge la cabinetul lui Ceausescu, cerandu-i lui Manea nu vrea sa faca acest gest si ii deschide usa lui Parcalabescu. Ceausescu asculta stupefiat vestea sinuciderii lui Milea si are o iesire nervoasa, mai intai balbaindu-se, apoi gesticuland fara sens in… Citește mai mult: Generalii Armatei au dat lovitura de stat
- Vizita lui Ceaușescu în Mongolia 1951Tânărul general-maior Nicolae Ceaușescu. Gheorghe Apostol, Melita Scharf (soția lui Apostol de origine evreiască), Mareșalul Horloogiin Cioibalsan (Dictator). Mongolia 1951.
- Ce făcea Ceaușescu de PaștePaștele pe vremea lui Ceaușescu. Ce obișnuia să facă dictatorul în această perioadă În familia Ceaușescu se pregăteau multe mâncăruri tradiţionale în perioada de Paştelui, iar la masă nu erau primiți decât membrii foarte apropiaţi ai familiei. Diferența era că nu se mergea la slujbă la biserică, Nicolae Ceauşescu, cel puţin, considerându-se ateu. Cu toate… Citește mai mult: Ce făcea Ceaușescu de Paște
- „Privirea lui Ceaușescu era ucigătoare. Când se uita la tine, simţeai că te străfulgeră.”În iunie 1956, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a hotărât ca studenții să aibă propriile asociații. S-a dat iluzia independenței, dar, în realitate, asociațiile studențești au funcționat sub strictul control al organizatiilor UTM (Uniunea Tineretului Muncitoresc). Ele trebuiau să coordoneze și să supraegheze prin ochii partidului activitatea cercurilor ştiinţifice, activitatea cultural-artistică… Citește mai mult: „Privirea lui Ceaușescu era ucigătoare. Când se uita la tine, simţeai că te străfulgeră.”
- Aici voia Ceauşescu să-şi mute reşedinţa!Fostul lider comunist plănuia să abandoneze vila din Primăverii şi să ridice o construcţie nouă pe insula artificială de pe Lacul Morii. In cel de-al treilea episod al serialului Nicolae Ceauşescu, Libertatea vă prezintă una dintre intenţiile fostului lider comunist, rămasă nematerializată, aceea de a-şi construi pe o insulă o altă reşedinţă, renunţând la cea… Citește mai mult: Aici voia Ceauşescu să-şi mute reşedinţa!
- „Frumoasa mea cu ochii verzi”, șlagărul preferat al lui Nicolae CeaușescuMelodia a fost cântată de regretatul artist gălățean Teodor Munteanu. Vocea sa de excepţie a încântat personalităţi precum Richard Nixon, dar şi lideri comunişti precum Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu.De-a lungul carierei impresionate, Teodor Munteanu a cântat în mii de turnee, atât în ţară, cât şi în străinătate. Glasul său l-a încântat pe Richard Nixon… Citește mai mult: „Frumoasa mea cu ochii verzi”, șlagărul preferat al lui Nicolae Ceaușescu
- Ștefan Bârlea: „Am plecat fascinat, m-a impresionat! Era tânăr, a vorbit foarte deschis, a fost foarte amical”Inginerul Ştefan Bârlea a fost secretar personal al lui Ceauşescu în anii 1980 şi are aminitiri numeroase despre cel mai puternic om al României socialiste între 1965 şi 1989. În 2002, el povestea Centrului de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română despre întâlnirea din 1956 când l-a cunoscut pe Ceauşescu, care deţinea înalta funcţie de secretar… Citește mai mult: Ștefan Bârlea: „Am plecat fascinat, m-a impresionat! Era tânăr, a vorbit foarte deschis, a fost foarte amical”
- Sondaj Avangarde. Ceauşescu este cel mai bun președinte al României din istorieSociologul Marius Pieleanu a prezentat un sondaj al Avangarde, care arată cine din istoria României este cel mai bine valorizat președinte, din perspectiva opiniei publice. Sondajul a fost efectuat în perioada 13-18 august 2018 Nicolae Ceaușescu – 30%Traian Băsesci – 15%Klaus Iohannis – 7%Emil Constantinescu – 5%Ion Iliescu – 5%Gheorghe Gheorghiu Dej – 2% Cine… Citește mai mult: Sondaj Avangarde. Ceauşescu este cel mai bun președinte al României din istorie
- Anchetă: Israelul a dejucat un plan al regimului Ceauşescu de intensificare a spionajuluiServiciile israeliene de contraspionaj au dejucat un plan al regimului Ceauşescu de mutare a ambasadei României într-o locaţie din Tel Aviv mai favorabilă activităţilor de spionaj, scrie Jerusalem Post, menţionând o tentativă similară a SUA şi remarcând „relaţia complexă” dintre Israel şi România. Într-un articol despre situaţia cetăţeanului americano-israelian Jonathan Pollard, condamnat în Statele Unite… Citește mai mult: Anchetă: Israelul a dejucat un plan al regimului Ceauşescu de intensificare a spionajului
- Mihaela Moraru-Ceaușescu: Tanti Lenuța nu se îmbătaMihaela Moraru Ceauşescu, fiica lui Marin Ceauşescu (fratele mai mare al fostului lider comunist), povesteşte în volumul „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig” (apărut la Editura Meteor Press) din ce se înfruptau oaspeţii sosiţi să petreacă alături de „Marele Tovarăş” la trecerea dintre ani. „Nici nu se compară rafinamentele culinare de acum cu aşa-zisele rafinamente… Citește mai mult: Mihaela Moraru-Ceaușescu: Tanti Lenuța nu se îmbăta
- O dată m-am simțit CeauşescuÎntâmplare adevărată O dată m-am simțit și eu ca Ceauşescu În august 1989 am făcut o vizită la o familie din Baia Mare, m-am întâlnit cu un prieten care a început să îmi povestească despre fratele lui pe care il cunoșteam cum s-a angajat și el să muncească pe șantier la Casa Poporului ca constructor… Citește mai mult: O dată m-am simțit Ceauşescu
- Ce legătură a fost între Romica Jurca şi Nicu Ceauşescu. Nu sunt mulţi care ştiu astaRomica Jurca și Nicu Ceaușescu au fost colegi de facultate la Facultatea de Fizică. „Pe Nicolae Ceausescu l-am vazut, in trecere, intr- o masina care-l ducea la aeroport. L-am vazut de mai multe ori si de aproape, pe platforma de la Magurele, pe Valentin Ceausescu, care lucra acolo si despre care cei care-l cunosteau spuneau… Citește mai mult: Ce legătură a fost între Romica Jurca şi Nicu Ceauşescu. Nu sunt mulţi care ştiu asta
- Andruță Ceaușescu: Pistolul era în buzunar şi-l ţineam şi în mînă. Eram nervos.Nicolae Andruţă Ceauşescu: ”A ieşit Iulian Vlad şi mi-a spus în şoaptă: «Milea a fost sinucis»” Nicolae Andruţă Ceauşescu, fost şef al Şcolii de Securitate de la Băneasa în zilele revoluţiei, şi-a prezentat el însuşi o versiune scurtă a biografiei, în faţa Comisei Senatoriale de anchetă a evenimentelor din decembrie 1989. „M-au trimes în Scorniceşti,… Citește mai mult: Andruță Ceaușescu: Pistolul era în buzunar şi-l ţineam şi în mînă. Eram nervos.
- Mihaela Moraru Ceausescu povesteste despre relatiile de familieMihaela Moraru, fiica lui Marin Ceausescu, povesteste despre relatiile de familie. Jurnalul National: Era mai apropiat Nicolae Ceausescu de vreunul dintre frati? Mihaela Moraru: Nu stiu daca sincer si sentimental. Mai apropiat asa, din punct de vedere familial, stand si pe aceeasi strada, era de Ion. Unchiul Ion si-a petrecut anii de scoala in casa la el, la unchiul… Citește mai mult: Mihaela Moraru Ceausescu povesteste despre relatiile de familie
- Melek Amet: Nicu Ceauşescu era un bărbat extraordinar de frumos și de șarmant, un adevărat dandyAdrian Sirbu regiza paradele de moda. Lui Irinel Columbeanu i-au placut de tinerel manechinele. Botezatu a iubit fara speranta o femeie maritata, iar Becali, zis Tintaru’, s-a remarcat ca organizator al petrecerilor pentru fotbalisti. :(Melek Amet, Andi Antemia, Rodica Protasievici si Ilinca Vlad, citiva dintre „copiii mamei Zina“ de la Casa de Moda Venus.)Erau putine… Citește mai mult: Melek Amet: Nicu Ceauşescu era un bărbat extraordinar de frumos și de șarmant, un adevărat dandy
- Arhitectul lui Ceauşescu: Și Elena îi făcea farmece lui Nicu să nu o părăseascăTrei dintre preşedinţii Romaniei au apelat la puterile magiei. Traian Băsescu l-a folosit pe Aliodor Manolea. Un medic a fost consilier pe asemenea probleme al lui Emil Constantinescu. Iar familia Ceauşescu a avut-o pe vrăjitoarea Laila… Familia Ceauşescu a avut în preajmă o persoană cu puteri paranormale, de care asculta, o vrăjitoare venită din zona Buzăului, poreclită… Citește mai mult: Arhitectul lui Ceauşescu: Și Elena îi făcea farmece lui Nicu să nu o părăsească
- ELENA RĂDULESCU: MUZICA POPULARĂ ERA CEA CARE ÎL „UNGEA PE SUFLET” PE CEAUȘESCU, A DANSAT CHIAR ȘI CU FEMEIA DE SERVICIU. ERA UN OM BUN. CALM ȘI ÎNȚELEPT.Elena Rădulescu fosta secretară a lui Ceaușescu
- Mihela Moraru-Ceauşescu: Mama mea a asistat la nașterea lui Valentin CeaușescuMaine 2004, la libraria „Mihail Sadoveanu” din Bucuresti, are loc lansarea cartii de memorii a Mihaelei Moraru, fiica lui Marin Ceausescu si nepoata lui Nicolae Ceausescu. Cartea, intitulata sugestiv printr-un vers de Esenin, „Nu regret, nu ma jelesc, nu plang”, poate ca va risipi multe dintre miturile care circula in legatura cu familia Ceausescu. In… Citește mai mult: Mihela Moraru-Ceauşescu: Mama mea a asistat la nașterea lui Valentin Ceaușescu
- CEAUŞESCU A ÎMPIEDICAT ALIPIREA DELTEI LA URSSDin februarie 1946, Nicolae Ceauşescu a fost trimis la Constanţa ca adjunct al lui Gheorghe Stoica (ilegalistul Moscu Kuhn), ajuns secretarul Comitetului Regional Dobrogea. Ceauşescu şi Stoica aveau misiunea să „întărească“ partidul din zonele Constanţa şi Tulcea. Să consolideze organizaţiile şi să-i pacifice pe lipoveni, care cereau alipirea la URSS. După preluarea guvernării, comuniştii aveau… Citește mai mult: CEAUŞESCU A ÎMPIEDICAT ALIPIREA DELTEI LA URSS
- Cântăreaţa BijouBijou a pozat fără sutien, acoperită doar de chipul lui Nicolae Ceauşescu, pe un tricou După ce a apărut în ipostaze extrem de incitante, arătând tot ce are ea mai frumos, Bijou recidivează. „Cântăreaţa fără chiloţei” a realizat o şedinţă foto, în exclusivitate pentru Click!, cu ocazia zilei de 1 Mai. Aceasta a pozat în… Citește mai mult: Cântăreaţa Bijou
- Eftimie Iliescu confirmă: „Nicolae și Elena s-au îndrăgostit la o petrecere de 1 Mai, 1939, ce s-a ținut pe strada Veseliei din cartierul bucureștean Ferentari și unde Elena a devenit „Regina Balului”.Eftimie Iliescu. interviu dat în revista „Contemporanul” în 1979 Un moment important din viaţa mea avea să urmeze. Într-o zi, în iarna lui 1938, la Casa poporului a coborât de sus din sala de şedinţe fratele meu, Alexandru Iliescu, şi mi-a spus : «Stai aici, Eftimie, aşteaptă-mă o clipă, vreau să-ţi fac cunoştinţă cu un… Citește mai mult: Eftimie Iliescu confirmă: „Nicolae și Elena s-au îndrăgostit la o petrecere de 1 Mai, 1939, ce s-a ținut pe strada Veseliei din cartierul bucureștean Ferentari și unde Elena a devenit „Regina Balului”.
- Siguranță pe urma lui Ceauşescu. 14 August 1939: Dosar: 586/7A. Operat la fișe nr. 1308.În prezența lui Carol al II-lea, la 1 mai 1939, s-a desfășurat defilarea breslelor, urmată de întruniri ale sindicaliștilor. Aflată la serbarea din Parcul Veseliei, Lenuța Petrescu (devenită, mai târziu, Elena Ceaușescu) a fost desemnată „Regina Muncii”, se arată în cartea Ceaușescu un fanatic al puterii*, scrisă de Ion Petcu. CITEȘTE AICI! Datele despre întâlnirea… Citește mai mult: Siguranță pe urma lui Ceauşescu. 14 August 1939: Dosar: 586/7A. Operat la fișe nr. 1308.
- Nepoata lui Ceauşescu, Mihaela Moraru face dezvăluiri despre viaţa sa amoroasă – InterviuTrei căsnicii, două divorţuriPrimul mariaj Mihaela Moraru-Ceausescu: “Nu aveam voie sa vorbesc in societate pentru ca lui nu-i placea, nu aveam voie sa spun bancuri pentru ca lui i se parea deplasat, nu aveam voie sa ma imbrac cum asi fi dorit eu si de multe ori ma intorceam de la usa sa ma imbrac… Citește mai mult: Nepoata lui Ceauşescu, Mihaela Moraru face dezvăluiri despre viaţa sa amoroasă – Interviu
- Familia Ceauşescu, Petrescu și faimoasă Bărbulescu1, Nicolae Ceaușescu, 2, Andruța Ceauşescu, 3, Lixandra Ceauşescu, 4, Marin Ceauşescu, 5, Ilie Ceauşescu, 6, Nicolae Andruța Ceauşescu, 7, Florea Ceauşescu, 8, Ion Ceauşescu 9, Elena Barbulescu (Lina), 10, Elena Ceauşescu, 11, Maria Agachi (Rița), 12, Niculina Rusu Ceauşescu, 13, Gheorghe Petrescu, 14, Adela Petrescu. Alexandra Petrescu (lângă fiica sa Elena Ceauşescu.) 1, Nicolae… Citește mai mult: Familia Ceauşescu, Petrescu și faimoasă Bărbulescu
- Aghiotantul lui Ceauşescu Ion Tălpeanu: În jurul orelor 10,00 a venit la mine colonelul Lazarescu Florea, care mi-a arătat o ușă ce era amplasată în bucătăria anexa a cabinetului I și mi-a explicat că aceasta dă într-un tunel care duce la garajul din blocul „Generala” si la Sala Plenarelor, spunându-mi că cheia se afla la el.Garda de corp a lui Nicolae Ceauşescu: Maiorul Aurel David, maiorul Florian Raţ, căpitanul Marian Constantin Rusu şi căpitanul Paulică Tănasi.+Aghiotanții: Ion Tălpeanu, Vasile Bălaşa, șef de unitate departamentului a V-a Neagoe Marin „Romania libera” a intrat, in exclusivitate, in posesia unui numar insemnat de note si de declaratii despre revolutia din decembrie 1989, luate… Citește mai mult: Aghiotantul lui Ceauşescu Ion Tălpeanu: În jurul orelor 10,00 a venit la mine colonelul Lazarescu Florea, care mi-a arătat o ușă ce era amplasată în bucătăria anexa a cabinetului I și mi-a explicat că aceasta dă într-un tunel care duce la garajul din blocul „Generala” si la Sala Plenarelor, spunându-mi că cheia se afla la el.
- Ceaușescu, nu ar avea nicio intenție să plece, ci să reziste împreună cu armata și securitatea în sediul Comitetului Central. Erau sute de oameni înarmați în C.C Acolo au fost mobilizate toate forțele Direcției 5 de securitate și gardă și au adus detașamente USLA. Ceaușescu transformase Comitetul Central într-o fortăreațăIstoricul Mădălin Hodor pentru ziare.com Dar uitați-vă ce s-a întâmplat cu cei din jurul lui care au rămas în C.C. La 5 minute după ce Ceaușescu a plecat, niște manifestanți s-au întâlnit pe hol cu oamenii din anturajul fostului președinte și unul dintre ei, cu cel mai mare tupeu se duce și spune ”tovarăși, dictatorul… Citește mai mult: Ceaușescu, nu ar avea nicio intenție să plece, ci să reziste împreună cu armata și securitatea în sediul Comitetului Central. Erau sute de oameni înarmați în C.C Acolo au fost mobilizate toate forțele Direcției 5 de securitate și gardă și au adus detașamente USLA. Ceaușescu transformase Comitetul Central într-o fortăreață
- Generalul Stănculescu: pe 18-19 februrie, generalul Militaru mi-a spus că a luat măsuri ca armata să stăpînească toată ţara, ca să dea o lovitură de stat pentru ca să preia puterea.În septembrie 1994, generalul în rezervă Victor Athanasie Stănculescu, fost ministru al apărării după Revoluţie, a fost audiat de Comisia Senatorială care ancheta evenimentele din decembrie 1989. Încă nici nu se întrezărea anchetarea (urmată de condamnarea sa) pentru participarea la reprimarea revoltelor din Timişoara: tot ”grupul Iliescu” acţiona solidar, iar procurorii, obişnuiţi încă cu obedienţa… Citește mai mult: Generalul Stănculescu: pe 18-19 februrie, generalul Militaru mi-a spus că a luat măsuri ca armata să stăpînească toată ţara, ca să dea o lovitură de stat pentru ca să preia puterea.
- Cabinetul 2, în dosar de cadreÎn ultima parte a deceniului nouă, Elena Ceauşescu ajunsese al doilea om din stat. Cum va fi debutat oare în „activitatea revoluţionară” cea care era atunci sufletul Cabinetului 2? Ce pregătire profesională avea „savantul de renume mondial”, decorat de zeci de universităţi şi institute de cercetare din ţară şi din toate colţurile lumii? Din dosarul… Citește mai mult: Cabinetul 2, în dosar de cadre
pentru mine Ceausescu a fost un erou al neamului ROMANESC a vrut bine poporului roman si nu a tradat interesele sale ,intradevar au fost probleme reale de nemultumire ale natiuni dar care sa nu justifice uciderea sa de catre criminali adevarati AI POPORULUI ROMAN care astazi au dus Romania in ce-a mai jalnica situatie economica ,cind in 1989 cu mari sacrificii am reusit sa fim o tara fara datore economica deci fara conditionari economico-politice ale puterilo straine detinaoare de capital
TRAIASCA ROMANIA TRAISC CEAUSESCU!
ApreciazăApreciază
SA TRAIASCA CEAUSESCU !
ApreciazăApreciază
UN PRESEDINTE CARE ARE REZULTATE NASOALE –-E DOAR UN NEBUN VOTAT DE ALTI NEBUNI
NOI AM AVUT PARTE DE NEBUNI DIN PLIN IN ACESTE DECENII
ACESTI NEBUNI AU SACRIFICAT NEAMUL IN NUMELE PROGRESULUI ECONOMIC CARE ERA DELAPIDAT DE EI
NEAM MOLIPSIT DE LA SEFII NOSTRII SI HOTIA E CEVA MODERN LA MAJORITATEA ROMANILOR.
ApreciazăApreciază
perioada CEAUSESCU- CEA MAI BUNA DIN ISTORA DE MII DE ANI A POPORULUI ROMAN. DUMNEZEU SA-L IERTE !!
ApreciazăApreciază
In nici un caz Ceausescu nu a fost tradator de neam si tara asa cum este basescu. Eu il uram pe Ceausescu ptr. saracia la care ne supusese si fiindca ne umilea .Va dati seama cat il pot uri pe asta-un nebun tradator si nemernic, care ne-a pus capul sub jug? Este in stare sa ne omoare si nici nu stie ca o face, dar o face, un inconstient. Sa-l bata Dumnezeu cum stie El mai bine! Toti securistii au fost nemernici, dar nici nu ma gandeam ca tot ei sa ne conduca, dapa lovitura de stat din 1989.
ApreciazăApreciază
Probabil ca postacii de aici ori habar n-au despre ce vorbesc ori au furat la greu pe vremea lui caesca sau au „lins” la greu si au contribuit la incarcerarea oamenilor prin soapte pe la militie! Eu imi amintesc de frigul din case – aveam 11 grade in camera la bloc, de foamete, de mainile albastre de frig la scoala, de abuzurile unor profesori fara studii care insa erau aprigi activisti de partid, de teroarea de pe strazi, erai dus la sectia de militie dupa ora 22, 00 daca te legitimau pe strada, de repartizarile fortate prin tara ca sa te desprinda de familie si sa isi insuseasca pe nedrept tot ce aveai, de nationalizarile la care au fost supusi bunicii mei, care au fost scosi cu arma din case, de colegele mele care au murit facand avorturi ilegale pentru ca ceasca voia copii pe care sa ii crestem in frig si foamete, de lipsa de libertate de a-ti spune pasul pentru ca te arestau pe viata, de interdictia religiei, de falsificarea istoriei in scoli si multe multe altele. Nu imi permite spatiul de aici sa le scriu pe toate. Da….ASA imi amintesc eu de acea epoca si de comunismul care a transformat Micul Paris, cu era denumita Romania inainte de razboi, intr-o tara disperata, incarcerata, batuta, traumatizata si infometata si ma rog la Dumnezeu in fiecare zi sa nu se repete istoria! Pentru ca din pacate cel ce uita istoria este condamnat sa o repete! Sa va dea voua Dumnezeu ca va doriti, sa ajungeti voi la puscarie si la foamete, pentru ca EU IMI DORESC LIBERATE!
ApreciazăApreciază
https://polldaddy.com/js/rating/rating.jsCeausescu a avut parte de acelasi fel de proces pe care el si tovarasii lui l-au inscenat altora. Procesul spectacol absurd este doar o specialitate comunista, nu? Asa ca nu are de ce se plînge. A stiut si el cum au simtit victimele lui. Curat karma. Iar cine nu a trăit in “epoca de aur” nu are dreptul de a-si exprima o părere căci nu știe ce vorbește. Cei ce-l doresc cu nostalgie sa-si amintească vorba ” fii atent ce-ți dorești, căci s-ar putea sa se îndeplinească” și pot sa se mute in Coreea de Nord dacă vor, unde e singurul lider mai nebun decît Ceaușescu.
ApreciazăApreciază