Skip to content

Blog de informare istorică! Documente, articole fotografii!

©Atenţie! Reproducerea neautorizată a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisă.

Marele conducător Nicolae Ceauşescu a îndurat multe în trecut, a fost închis, torturat, dar datorită curajului şi a încrederii sale în viitorul ţării a înfăptuit realizări majore.
Jimmy Carter 12 aprilie 1978

"Ceauşescu a mers prea departe. Conduce lupta împotriva noastră şi constituie principalul obstacol în calea liniei noastre... Noi am avut răbdare în privinţa comportamentului României. Trebuie să încercăm să exercităm influenţă asupra evoluţiilor din interiorul ţării." 
Leonid Brejnev august 1971

"Nu pot să cred că nu putem exercita influenţă asupra activului Partidului Comunist Român... Măcar acum să identificăm persoanele din România pe care ne vom putea baza pe viitor."
Edward Giereck august 1971

Ana Blandiana, despre lovitura de stat din 1989 : "cine i-a urcat pe copii în basculantă, cine i-a dus acolo, cine i-a lăsat să intre pe uşa principală şi cine i-a ajutat să ajungă pe acoperiş. o basculantă plină cu copii între 10 şi 15 ani "

Cristian Tudor Popescu face o analiză interesantă – Dăncilă & Dragnea, vs. Nicolae Ceauşescu- Mediator în Orientul Mijlociu.

28 aprilie 2018
Reclame

President Ceausescu of Romania arrives in London for a four-day State Visit to be greeted by Her Majesty the Queen and other members of the Royal Family. On the second day of the visit he meets Prime Minister Callaghan at No 10 Downing Street.

5 februarie 2018

London

Date: 25/06/1978

TS Victoria Station – train pulls in. The Queen, Prince Philip, Prince Charles, Princess Anne, Captain Mark Phillips & Princess Alice, Duchess of Gloucester. MS Queen & Duke walk towards train. MS Chiefs of Staff Armed Forces. MS Queen and Duke meet President & Madame Ceausescu – President shakes hand with Prince Charles, Princess Anne, Mark Phillips and the Duchess of Gloucester. CU ‘Romania’ plaque. MS Queen walking with President pull back to guards in front of Victoria Station. TS guard. TS same present arms. TS guards. MS Queen & President. MS Madame Elena Ceausescu with Prince Philip. MS people at side of road with banner „Welcome British Romanian Friendship Association – Bun Venit”. MS royal landau pulled by 6 Windsor Greys pulls up. MS crowd. MS Queen in carriage with President pull back. MS Madame Ceausescu with Prince Philip. MCU horseman puts on hat. MS Queen’s carriage pulls away – zoom into President and crowds waving. MS crowd. MLS guards on horseback up Mall. MS Romanian flags. GV pan and zoom into carriage with President waving. MS guards on horseback. MS Queen’s carriage into Buckingham Palace. MCU guards. MLS Queen’s carriage pulls into grand entrance Buckingham Palace. MS ditto. CU breastplate of guard. MS guards. MS Prince Philip, Madame Ceausescu and President and the Queen talking. MS faces of guards. MS President & Queen followed by Duke and Madame Ceausescu. GV exterior Buckingham Palace. MS Beefeater. Interior Buckingham Palace with Queen, President, Duke and Madame Ceausescu. GV exterior Downing Street. CU sign ‘Downing Street’. MS limousine pulls up outside No 10 – President Ceausescu steps out and is greeted by Prime Minister James Callaghan. MS interior No 10. Mr Callaghan & President by fireplace. MCU same shake hands. MS Callaghan & President walk out of room.

Rumanian President and Madam Ceausescu welcomed by Indian President. shakes hands with Indian Premier Mrs Gandhi

5 februarie 2018

14-10-69 CEAUSESCU STATE VISIT

Date: New Delhi, 13th October 1969

Date: 14/10/1969

Rumanian President and Madam Ceausescu off plane welcomed by Indian President giri Ceausescu shakes hands with Indian Premier Mrs Gandhi, Delhi Mayor Hansraj Gupta garlands Ceausescu Giri, Ceausescu, Madam Ceausescu and Madam Maurer Mrs Gandhi and Rumanian chairman of council of ministers Ion Gheorghe Maurer Mrs Gandhi and Ceausescu seated with translator between

Nixon welcomes Romanian president, Ceausescu, to White House

5 februarie 2018

Nixon welcomes Romanian president, Ceausescu, to White House. Date: 26/10/1970 16:00 PM

Revoluționarul adolescent Nicolae Ceaușescu, la vârsta de 14 ani a fost arestat (23 noiembrie 1939 ora 13:10) și devine un „element problemă” pentru „răspândire de manifeste”. Acesta este începutul războiului total între tânărul Nicolae Ceauşescu, (în vârstă de 15 ani), şi Siguranţa Statului.

3 februarie 2018

Citeste aici să vezi documente
Siguranţa, 13 august 1939: „Ceauşescu Nicolae propune sa se infiinteze sectiuni turistice, teatrale, corale si culturale separate, bresla fiind obligata sa angajeze profesori si dirijori.” „A vorbit tânărul Nicolae Ceauşescu (21 ani) „În acelaşi sens” cu noua „Regină a Muncii”. Lenuţa Petrescu (Elena Ceauşescu), aleasă ca „Regină a Muncii” cu ajutorul rudei lui Ion Iliescu

Nicolae Ceauşescu la vârsta de 15 ani (deţinut la Doftana) (23 noiembrie 1933 ora 13:10)

Prima arestare a lui Ceauşescu Nicolae a avut loc în 1933, la doar 15 ani, pentru că răspândise manifeste cu ocazia unei greve şi îndemnase la acte de sabotaj.

Organizaţia civică „Miliţia Spirituală” şi IRIR au postat pe site-ul http://www.militiaspirituala.ro arhiva foto a conţinutului celor trei dosare cu documente originale despre viaţa şi „opera” fostului dictator, Nicolae Ceauşescu.

Materialul prezentat a stat, de-a lungul timpului, la baza biografiilor scrise şi povestite ale apropiaţilor, exegeţilor şi biografilor ceauşişti. Parte dintre aceste documente sau a unor copii ale lor au apărut înainte de ’89 în diverse expoziţii omagiale şi muzee, iar după, în cadrul câtorva evenimente cu temă anticomunistă.

Potrivit documentelor, prima arestare a lui Ceauşescu Nicolae a avut loc în 1933, la doar 15 ani, pentru că răspândise manifeste cu ocazia unei greve şi îndemnase la acte de sabotaj. În următorii ani a fost arestat de mai multe ori şi condamnat la ani grei de închisoare corecţională pentru activitate comunistă, infracţiuni contra liniştii publice şi uneltire contra ordinii sociale

Grup de comunişti: Nicolae Ceauşescu, Constantin David, Teohari Georgescu, Alexandru Iliescu ş.a. (mai 1939)
CÂTEVA EXEMPLE

• În iunie 1936 a fost condamnat de Tribunalul Militar Braşov la 2 ani închisoare, amendă şi 1 an interdicţie de a părăsi comuna Scorniceşti. În august 1939 a fost condamnat în contumacie de către Tribunalul Militar Bucureşti la 3 ani închisoare. Va fi prins de organele de Siguranţă abia în iulie 1940 când a fost depus la penitenciarul Jilava. A fost deţinut în penitenciarele Braşov, Doftana şi Văcăreşti (iun. 1936 – dec. 1938), Jilava (iul. – aug. 1940) şi Caransebeş (aug. 1940 – iul. 1943),Văcăreşti (iul. – aug. 1943) şi Lagărul de internaţi politici de la Târgu Jiu (aug. 1943 – 23 aug. 1944).

Întors acasă, din post în post, pentru „vagabondaj”

Primul dosar cuprinde file datate 1933-1943.

Ca o paranteză, în epocă circula o poveste datată în perioada 1931-1933, care spunea că tânărul Ceauşescu a intrat în vizorul poliţiei şi jandarmeriei pentru vagabondaj, fiind întors „pachet” la Scorniceşti, din post în post. Povestea mai spunea că micul Ceauşescu fusese prins „transportând” înscrisuri subversive în tocul fals al unor pantofi/ghete, fără să aibă habar de existenţa acestor materiale de propagandă comunistă.

Adevăr sau mit, documentele originale cuprinse în primul dosar al lui Nicolae Ceauşescu, întocmit de Siguranţa Statului, atestă că încă adolescentul Nicolae devine un „element problemă” pentru un aparat poliţienesc, care nu-şi făcea niciun fel de scrupule în a-i aresta pe opozanţii sistemului, indiferent de vârsta lor. Ulterior, metoda şi cadrul legislativ, au fost preluat întocmai de Securitatea Comunistă.

Iată ce conţin, potrivit site-ului amintit, cele trei dosare:

Dosarul nr. 1 1933-1943

• Pe prima din cele aproximativ 80 de pagini ale dosarului, apare „portretul scris” al lui Nicolae Ceauşescu. Iată cum era descis acesta: „părul castaniu, fruntea potrivită, sprâncenele castanii, ochi căprui, nasul (probabil) borcănat, gura mica, bărbia ovală, faţa prelungă şi smeadă, fiul lui Andruţă şi Alexandrina. La dosar se mai află un formular tip cu amprentele lui Ceauşescu şi datele sale de stare civilă, datat 23 noiembrie 1933, în care Agentul Niculescu cere ca Nicolae Ceauşescu să fie deţinut în arestul poliţiei împreună cu alte două persoane, pentru a fi cercetaţi de comisarul Ananiu. Cererea este urmată de un proces verbal care enumeră obiectele găsite asupra lui Ceauşescu în momentul reţinerii, între care 10 lei, o oglindă şi o cravată. În fila următoare apare şi motivaţia acestei reţineri: „provocarea unui scandal în timpul grevei în care a fost spart un geam în valoare de 12.000 lei”. Împreună cu procesul verbal, sunt depuse la dosar declaraţiile celor reţinuţi, precum şi obiectul delict: „o piatră”. În sarcina lui Ceauşescu se reţin următoarele: „răspândire de manifeste” cu ocazia grevei şi „îndemnarea la acte de sabotaj”. Dosarul este înaintat Parchetului Tribunalului Ilfov. Ceauşescu este judecat şi achitat.

Acesta este începutul războiului total între tânărul Nicolae Ceauşescu, (în vârstă de 15 ani), şi Siguranţa Statului. Un război care avea să continue cu noi reţineri şi condamnări.

• Pe 26 august, 1934, Ceauşescu este arestat de Prefectura Poliţiei Bucureşti şi predat Consiliul de Război al Corp II Armată, pentru că a participat la o întrunire clandestină antifascistă desfăşurată în strada Echinoxului nr. 53. Abia plasat la domiciliu, în urma incidentului, în data de 19 septembrie, Ceauşescu este ridicat din nou, pe 20 septembrie, în urma unei descinderi a Poliţiei la o şedinţă a Comitetului Antifascist aflat în strada Foişor nr. 9. În acea noapte, proprietarul imobilului, Petre Enache, sesizează Circa 13 din Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti, despre faptul că în imobil are loc o întrunire ilegală a Comitetului Antifascist al Sectorului II Negru. Are loc o razie, fiind descoperite aici câteva persoane care luau parte la această şedparticipau la întrunire Toţi cei prezenţi au fost arestaţi întrucât nu au oprit şedinţa ăi nu au parasite imobilul
Tabelul nominal cu participanţii figurează şi el la dosar, după cum urmează: Socor Matei, Vulpescu Petre, Scarlat Calimachi, Domocoş Vladimir, Preoteasa Grigore, Naum Gelu, Poltzer Mihail, Dumitru Cumescu, Elefterescu Dumitru, Sima Dumitru, Edelsohn Kiva, Ion Iacob Cohn, Marinescu Badea, Solomon Mili, Seher Anghel, Albescu Constantin, Mişu Marcovici, Rădulescu Tudor şi Ceauşescu Nicolae care la ace data împlinise 17 ani şi domicilia pe strada Canonicul Bunea, la nr. 6. Este eliberat la puţin timp şi predat patronului său, Ştefan Rusescu, în fapt, cumnatul lui Ceauşescu, acesta. fiind căsătorit cu Ceauşescu, Niculina.
• Pe 6 octombrie, acelaşi an, tânărul Nicolae este reţinut din nou de Poliţia Socială şi eliberat o zi mai târziu. După două săptămâni, Ceauşescu este trimis de Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti către Legiunea de Jandarmi Olt, pentru a fi condus la domicilul său din comuna Scorniceşti.
• În anul 1936 este arestat la Târgovişte, împreună cu alţi 18 tineri comunişti şi condamnat de Consiliul de Război al Corpului V Armată la doi ani de închisoare corecţională, pedeapsa fiind executată la închisoarea Doftana.
• Pe 12 decembrie 1938, Ceauşescu este eliberat
• La 6 martie 1940 Secţia I a Tribunalului Militar al Corpului II Armată, respinge „opoziţia” lui Ceauşescu faţă de condamnarea în contumacie, la 3 ani închisoare, amendă şi interdicţie pentru „agitaţiuni comuniste”, pronunţată la 18 mai 1936.

• Biografia lui Ceauşescu Nicolae întocmită de Corpul Detectivilor din Direcţia Generală a Poliţiei la data de 10 decembrie 1938; La data de 25 noiembrie 1933, Prefectura Poliţiei Capitalei l-a înaintat pe Ceauşescu Parchetului Tribunalului Ilfov prin adresa nr. 109.593 pentru a fi cercetat şi trimis în judecată pentru „acte de sabotaj” şi „îndemn la grevă”. În anul următor, la data de 28 august 1934, Prefectura Poliţiei Capitalei l-a înaintat Consiliului de Război de pe lângă Corpul II Armată, prin adresa nr. 105. 318 pentru a fi judecat pentru „răspândire de manifeste”. Un proces-verbal din 20 septembrie 1934 întocmit de Ananiu Anton, comisar ajutor de poliţie la Comisariatul circumscripţiei 13 Poliţie din Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti, ne relevă o descindere a Poliţiei la o şedinţă a Comitetului Antifascist. După scurta reţinere, Ceauşescu Nicolae a fost eliberat fiind plasat la domiciliul său din strada Canonicul Bunea, nr. 6 şi predat patronului său, Ştefan Rusescu. La acest atelier de încălţăminte lucra şi sora lui Nicolae Ceauşescu, Niculina, care era căsătorită cu Ştefan Rusescu. În ziua de 6 octombrie 1934 este din nou reţinut de Poliţia Socială, însă eliberat a doua zi. La 24 octombrie 1934, Ceauşescu a fost trimis de Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti cu adresa nr. 126.704 către Legiunea de Jandarmi Olt, pentru a fi expediat la domicilul său din comuna Scorniceşti.

Dosarul nr. 2 – în care apar referiri la Lenuţa Petrescu, „Regina Muncii” şi Alexandru Iliescu, aflat în detenţie

Cel de-al doilea dosar conţine 157 de file

• Între primele fotocopii se regăsesc două cărţi poştale din perioada detenţiei la Doftana. Din prima, aflăm ce conţinea un pachet trimis lui Nicolae Ceauşescu de la Iaşi: 3 kg şuncă, 1 kg şi jumătate de brânză, o jumătate kg de unt, o jumătate kg de zahăr, o pâinicică, o jumătate săpun rufe, un săpun de faţă, o cutie cremă, o cutie sardele Robert, medicamente – două sticluţe – , o cutie şi mai multe prafuri. Prin intermediul celei de-a doua, Ceauşescu îi transmite lui Aurel Cornăţeanu următoarele, domiciliat în Colentina: „Trimiteţi-mi alimente şi bani cât de multe. Cu salutari, Niculae. Nu scriu mai multe că nu primeşti”.

• Din două rapoarte ale Siguranţei datate 14, respectiv 15 august 1939, ataşate la dosar, aflăm că, în 13 august 1939, în cadrul unei serbări organizate pe stadionul Ministerului Muncii din Parcul Veseliei, la care au luat parte peste 1.000 de muncitori, a fost aleasă „Regina Muncii”, în persoana Lenuţei Petrescu, muncitoare la fabrica „Jaquard” din Bucureşti, nimeni alta decât viitoarea soţie a lui Ceauşescu. Raportul Siguranţei arată că, în scopul alegerii Reginei, au fost împărţite cărţi poştale, ocazia fiind „transformată de comunişti într-o ocazie de propagandă”. Pe aceste cărţi poştale s-au scris declaraţii de adeziune şi s-a cerut eliberarea comuniştilor Ilie Pintilie, Alexandru Iliescu, Matei Socor şi alţii. Odată aleasă, Regina a spus: „Mulţumesc proletariatului conştient de eforturile făcute pentru apărarea libertăţii şi a martirilor clasei muncitoare”. Două zile mai târziu, în cadrul şedinţei Cercului Cultural al tineretului breslei textilă, pielărie şi încălţăminte, Nicolae Ceauşescu a propus înfiinţarea unei secţiuni turistice, teatrale, corale şi culturale separate, breasla fiind obligată să angajeze profesori şi dirijori.
• În acest al doilea dosar se află şi un referat întocmit, se presupune, de organul de Securitate, datat 2 august 1950, care se încheie foarte critic la adresa lui Ceauşescu: „Înainte de 23 August 1944, a făcut politică de stânga, fiind închis împreună cu Tov. Gh. Gheorghiu Dej. În timp ce a fost Deputat, a venit foarte rar în judeţ şi nu a realizat nimic remarcabil. Tatăl său, Andruţa Ceauşescu, a fost primar şi scos ulterior fiind nepregătit politiceşte şi fiind beţiv. Este slab orator şi organizator”;
• Apar primele osanale la adresa lui Ceauşescu. Iată ce scrie tânărul communist Şelaru: „Să-i urmăm exemplul. Unul dintre cei mai neînfricaţi luptători ai tineretului român, pentru revendicările lor, este fără îndoială, Nicolae Ceauşescu. Tânăr între tineri, a înţeles încă din vremea prigoanei hitleriste etc, etc”
• Tot în acest dosar găsim o ofertă de vânzare a uneltelor de cizmărie pe care Ceauşescu i-a făcut-o administratorul penitenciarului Caransebeş, la 8 martie 1943. Iată câteva „piese” din invntar: o masă de brad, un dulap, un cleşte de cuie, 2 rigle şi altele. Preţul pe care îl cerea Ceauşescu era de 5.925 lei;

Dosarul nr. 3 – În care Ceauşescu pare schimbat şi are în dotare o pereche de fiare de picioare

Cel de-al treilea dosar conţine 36 de file:

Una dintre primele file din cel de-al treilea dosar este „Mandatul de arestare din 5 iunie 1936, ora 18.00. Iată cum suna începutul acestuia: „În numele legii şi al MS Carol II, Noi, colonel Stroia Ştefan, Prim Comisar Regal al Consiliului de Război al Corp 5 Armată, în virtutea legii etc, etc”

Într-o foaie de transfer a penitenciarului Braşov, din 1936, care apare şi ea în acest dosar, Nicolae Ceauşescu pare complet schimbat. Iată cum sună descrierea sa: statura 1m, nasul mic, gura mijlocie, bărbie ovală, faţă ovală, părul blond, atitudine corporală, mijlocie;

La dosarul nr. 3 există ataşată şi o „Chitanţă” din penitenciarul Braşov, care arată cu ce „trusou” a fost mutat Ceauşescu la Doftana: „Zeghe, Nădragi, Cămăşi, Ismene, Opinci, Bonetă şi Fiare de picioare – 1 pereche”;

Tot aici se află ataşat un raport semnat de gardienii Mihai Gheorghe, P. Vasile şi Militaru Ilie de la Doftana. Cei trei îi semnalează comandantului următoarele:””În dimineaţa zilei de 20 februarie 1937, pe la orele 8, deţinutul Ceauşescu Nicolae a început să strige cuvinte insultătoare la adresa Dvstră şi pe noi făcându-ne călăi şi bătăuşi spunând că nu ştim ce facem. Iar deţinutul Balog Ion, trecând prin faţa celulei lui şi spunând să nu mai stea la fereastră a început să provoace toată secţia şi să mă insulte cu cuvinte murdare că sunt călău şi nu ştiu ce fac, dând şi co bucată de geam în cap. Vă rog să binevoiţi a lua măsuri şi ai pedepsi fiind cei mai instigatori din secţie. Supuşi la ordine. Să trăiţi”.

Vasile Dumitrescu: „Prima mea impresie a fost că era un copil de la ţară, venit îmbrăcat ţărăneşte, ca ţăranii săraci. Avea ciorapii traşi peste nişte pantaloni rupţi, nişte bocanci de două ori mai mari decât el şi în mână avea un bocanc de la cizmarul unde lucra, în care tot înfigea cu o sulă să îl coasă. Ăsta era bietul copil Ceauşescu.

Titlul Zilei

Acum 23 ore

145 0

Fiul cel mare al lui Fidel Castro s-a sinucis

Cum s-au indragostit Nicolae si Elena Ceausescu

8 Decembrie 2015

Un document al Sigurantei consemneaza ca Elena Petrescu se afla la una dintre petrecerile organizate in Bucuresti, pe 1 Mai 1939, pe Strada Veseliei din Ferentari. Aici a devenit Regina Balului si se spune ca la acest bal avea sa se infiripe cu adevarat „idila muncitoreasca” intre ea si tanarul comunist Nicolae.

Istoricul Ion Petcu precizeaza in cartea sa „Ceausescu – un fanatic al puterii, Biografie neretusata“ (Editura Romanul, 1994), ca prima intalnire dintre cei doi ar fi avut loc mai devreme, respectiv pe 1 aprilie 1939.

La acea data, Nicolae a fost la Cercul cultural al breslei din imbracaminte, „unde a fost prezenta si tanara Lenuta Petrescu, tesatoare la fabrica Jaqard“.

„Se spune ca atunci a fost cu adevarat dragoste la prima vedere”, subliniaza cei care i-au cunoscut. Fata ii „convenea” lui Nicolae tanara, frumoasa si, mai ales, membra a organizatiei tineretului comunist, potrivit evz.ro.

Mircea Oprean, a povestit duminică, la Antena3, de ce data de 1 Mai era atât de importantă pentru cuplul Ceaușescu. Așadar, se spune că cei doi – Nicolae și Elena Ceaușescu – s-au cunoscut la o petrecere de 1 mai, în anul 1939.

Nicolae Ceaușescu, primul vânător al țării, a plătit de Crăciun

30 ianuarie 2018

Foto Agerpres

Soții Ceaușescu obișnuiau să participe la partide de vânătoare la Balc. Numai că Ceaușescu împușca circa 20-30 exemplare de mistreți pe un domeniu de 11.000 de hectare. Nicolae Ceaușescu, întotdeauna la vânătoare era însoțit de cei doi câini ai săi: Corbu și Șarona.
În 1974, Ceaușescu a interzis diplomaților și miliardarilor străini vânătoarea în România. În ultimii 15 ani de viață, el a sistat vânătoarea de urși, cerbi carpatini, mufloni, capre negre, cocoși de munte, iar la celelalte specii a redus drastic cota. Dictatorul avea la dispoziție 25 de cabane, în 27 de județe și la dispoziție 2.100 de fonduri de vânătoare pe o suprafață de 3.900 de hectare. Justiția divină și-a spus cuvântul și i-a pedepsit pe măsură într-o zi de Crăciun.
Ceaușescu și Gaddafi, vânătoare sau crimă?

Foto Agerpres

În 1981, în perioada unei vizite oficiale efectuată de colonelul Gaddafi în România, Ceaușescu și-a invitat oaspetele la o partidă de vânătoare într-o pădure din județul Ilfov.

Accident, sinucidere sau asasinat?

La vânătoarea de fazani a luat parte și vărul dictatorului libian în calitate de șef al gărzii lui Gaddafi. La scurt timp de la începerea împușcăturilor, ruda de sânge a înaltului oaspete a fost găsită fără viață. S-a constatat că arma din dotare era descărcată. Au început speculațiile despre acest eveniment nefericit, dat fiind faptul că victima decedată ar fi complotat la o lovitură de stat în Libia. Incidentul acesta l-a determinat pe Nicolae Ceaușescu să interzică organizarea de vânători oficiale la care să participe invitați de prim rang.

Foto Agerpres

10 decembrie, ultima vânătoare a lui Ceaușescu

Duminică, 10 decembrie 1989, în pădurea Ghimpați din județul Girugiu, lângă un foc de vânătoare, se pregătea tradiționala gustare de dimineață, cu pui fripți și vin fiert. La ora 10:00 a apărut coloana oficială cu Nicolae Ceaușescu, Constantin Dăscălescu și Gheorghe Oprea. A fost ultima masa vânătorească a dictatorului.

Ceaușescu îmbătrânit, slăbit, cu fața pătată trăgea în fazani cu două puști PURDEY. 15 zile mai târziu, din vânător a devenit vânat.

Maria Nagy, supranumită „Bonnie Tyler de România”: Nicu Ceaușescu, era un om minunat. Nu m-a intimidat niciodată, chiar dacă toată lumea era la ordinele lui.

27 ianuarie 2018

Foto: http://www.ceausescunicolae.wordpress.com

Maria Nagy nu este un nume cunoscut la prima vedere pentru publicul larg, ci mai degrabă pentru cei mai în vârstă, care au prins muzica anilor ’70-’80 și Cenaclul Flacăra. Pe vremea aceea, o tânără din Remetea, județul Harghita, tunsă ca celebra Mireille Mathieu, încerca să își facă loc în muzica pop-rock românească. Însă în drumul său anevoios avea să treacă de la o trupă de folk la Cenaclul lui Adrian Păunescu,pentru ca mai apoi să intre în spectacolele Teatrului de Revistă Constantin Tănase, ulterior alegând să părăsească țara, în timpul unui turneu în Egipt, în 1983.

S-a întors în România, prima dată în 1991, dar apoi tot mai rar, alegând în cele din urmă să se mute la Budapesta, alături de soțul ei, de origine germană, fiindu-i simplu ca etnică maghiară să trăiască la nici 50 de km de capitala Ungariei. În scurtele vizite pe care le face în România,Maria Nagy, supranumită „Bonnie Tyler de România” s-a oprit în redacția Libertatea, unde a oferit un interviu live, în exclusivitate.
Când a plecat în turneu, Securitatea a luat-o într-o cameră specială, unde a fost „instuită” să-și țină gura când ajunge în străinătate, dar și să îi „toarne” pe angajații Ambasadei României la Cairo. „Vedeți ce spuneți despre situația din țară, nu se spune ce vrem, să nu aveți contacte prea multe cu străinii și în orice caz, să nu vorbiți. Și să vă uitați și la ambasadă, ce se întâmplă, ce se vorbește. Și de fapt ne vizitam și ne ascultam reciproc”, a mărturisit la Interviurile Libertatea cântăreața de 60 de ani.

Ea declară că în momentul de față are zero lei pensie, după ce a plătit 47% din contractele pe care le avea când pleca din țară. „Eu atunci începusem cu 45-50 de dolari pe zi, cazare și masă asigurate, la fel biletul de avion. Pentru România atunci era o sumă uriașă”, spune Maria Nagy, care adaugă și faptul că jumătate din acești bani încasau autoritățile române.

Cântăreața l-a cunoscut pe-ndelete pe Nicu Ceaușescu, iar preț de o vară au fost chiar foarte apropiați. „L-am cunoscut când eram la Paradis, la mare, iar el mă știa de la Cenaclul Flacăra. Nu-mi amintesc exact cine m-a prezentat și cum, dar cred că domnul Viorel Păunescu, care a fost mâna lui dreaptă”, a declarat Maria Nagy în interviul acordat în redacția Libertatea.

Ce fel de om era Nicu Ceaușescu? Interpreta are numai cuvinte de laudă la adresa lui: „Era un om minunat! Am auzit lucruri foarte urâte despre el, eu l-am cunoscut o vară întreagă, dar nu am văzut nimic rău. Dacă îl rugai de ceva să te ajute – te ajuta imediat. Vă spun o poveste cu el: am fost invitați la el la vilă, la Neptun. Eu mergeam de obicei cu Cornel Constantiniu, cu mașina, așa că nu prea știam eu drumul. Eram la vilă, iar la un moment dat a trebuit să plec la restaurant. Și s-a oferit să mă ducă el cu mașina. Cum nu mai țineam minte unde e barul respectiv, a coborât în stațiune și i-a întrebat pe oameni, foarte politicos: „Bună seara, vă rog frumos să-mi spuneți unde este restaurantul „cutare”! După care le-a mulțumit foarte frumos și m-a dus acolo. Deci nu era îngâmfat, era un om extraordinar și mă bucur că l-am cunoscut”.
Relația celor doi a fost una foarte apropiată, chiar dacă interpreta ezită să dezvăluie detalii. „Au fost mai multe momente. Era deja după „momentul Nadia” și înainte de Jeanina Matei. A fost o vară întreagă. La începutul lui septembrie și-a sărbătorit ziua la mare, cu toată gașca, după care s-a dus la Poiana Brașov, probabil cu familia. Petrecerile erau extravagante, cu purcei pe masă, cu șampanie, whisky, coniac, tot ce vedeai doar la shop-uri sau la marile hoteluri, la bar. O bogăție cu aur peste tot”.

Pe de altă parte, Maria și-l amintește pe fiul fostului președinte al României drept un romantic și un rușinos. „Era un timid. Extraordinar de timid. Își sugea degetul mare tot timpul și nu prea vorbea. Nu m-a intimidat niciodată, chiar dacă toată lumea era la ordinele lui”, rememorează cântăreața.
A cântat alături de Iris, care la vremea respectivă umpleau stadioane întregi, și doar de două ori s-a simțit discriminată, dar nu neapărat din motive etnice, ci mai degrabă pentru extravaganțele ei vestimentare, ea purtând fuste scurte și ținute rock îndrăznețe. Cea mai mare dorință a ei spune că este să înregistreze o piesă într-un studio profesionist, de ultimă generație, și să filmeze un videoclip bun.
28 Noi. 2017 21:00 Libertatea.

%d blogeri au apreciat asta: