Sări la conţinut

Blog de informare istorică! Documente, articole fotografii!

©Atenţie! Reproducerea neautorizată a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisă.

Marele conducător Nicolae Ceauşescu a îndurat multe în trecut, a fost închis, torturat, dar datorită curajului şi a încrederii sale în viitorul ţării a înfăptuit realizări majore.
Jimmy Carter 12 aprilie 1978

"Ceauşescu a mers prea departe. Conduce lupta împotriva noastră şi constituie principalul obstacol în calea liniei noastre... Noi am avut răbdare în privinţa comportamentului României. Trebuie să încercăm să exercităm influenţă asupra evoluţiilor din interiorul ţării." 
Leonid Brejnev august 1971

"Nu pot să cred că nu putem exercita influenţă asupra activului Partidului Comunist Român... Măcar acum să identificăm persoanele din România pe care ne vom putea baza pe viitor."
Edward Giereck august 1971

Ana Blandiana, despre lovitura de stat din 1989 : "cine i-a urcat pe copii în basculantă, cine i-a dus acolo, cine i-a lăsat să intre pe uşa principală şi cine i-a ajutat să ajungă pe acoperiş. o basculantă plină cu copii între 10 şi 15 ani "

Ceaușescu – Nixon, 25 decembrie 1973

27 ianuarie 2019

”Dintre toţi oamenii de stat din lume, Ceaușescu a jucat unul dintre cele mai însemnate, roluri, prin faptul că a văzut ansamblul problemelor”

Richard Nixon, 25 decembrie 1973

Reclame

SONDAJ: CEAUŞESCU RĂMÂNE CEL MAI APRECIAT FOST PREŞEDINTE AL ROMÂNIEI

27 decembrie 2018

Cine a mai intrat în top 3
Au trecut 29 de ani de la Revoluţie, dar Nicolae Ceauşescu rămâne cel mai apreciat fost preşedinte al României. Este rezultatul unui sondaj realizat de Institutul de Studii Sociale. La polul opus se află Ion Iliescu, despre care cei mai mulţi au o părere negativă. După Ceauşescu, Klaus Iohannis este singurul şef de stat care se mai bucură de aprecierea majorităţii românilor.

Respondenţii studiului au fost întrebaţi ce părere au despre preşedinţii pe care i-a avut România. Câştigător detaşat este… Nicolae Ceauşescu.

64,3% dintre români au răspuns că o părere bună despre Nicolae Ceauşescu, în timp ce numai 31,7% au declarat că au o părere proastă. Unul din cinci români are chiar o părere excelentă despre fostul preşedinte comunist. 45% dintre aceştia au mai puţin de 49 de ani, adică provin din generaţiile care aveau sub 20 de ani în Decembrie 1989.

Singurul preşedinte care mai adună cel puţin 50% din părerile pozitive este actualul preşedinte, Klaus Iohannis.

Cel mai puţin apreciat preşedinte pe care l-a avut România este Ion Iliescu. 63,1% din respondenti au o părere proastă despre Ion Iliescu, în timp ce 33,9% spun că au o părere bună.

Sunt mai mulţi români care îl apreciază pe Traian Băsescu decât pe Emil Constantinescu. 54,5% din cei care au participat la studiu au o părere bună despre Băsescu şi 52,1% despre Emil Constantinescu.

Cercetarea a fost efectuată la nivel naţional pe un eşantion de 1.065 de respondenţi. Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia în vârstă de peste 18 ani din România, iar eroarea maximă este de +/-3 %.

Stenograme neștiute din timpul revoluției 17 decembrie 1989

22 decembrie 2018

Cu câteva zile înainte de a fugi din Bucureşti, Nicolae Ceauşescu spera ca, prin intervenţia în ce izbucniseră în decembrie 1989 pe teritoriul României.

Ordinele prin care Nicolae Ceauşescu spera că îi va determina pe subalterni să oprească din faşă protestele ce începuseră în decembrie 1989 sunt cuprinse într-o serie de stenograme ataşate la dosarul în care anchetatorii români investighează evenimentele de acum 29 de ani.

Dosarul vizează decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte mijloace a 343 de persoane şi reţinerea a 924 de români, ce s-au petrecut în decembrie 1989, în timpul Revoluţiei.

În octombrie 2015, dosarul Revoluţiei a fost clasat de Parchetul General însă cauza a fost restituită procurorilor, pentru refacere, urmare a unei decizii luate de judecători.

Mai jos, stenograme din ordonanţa de clasare:

Având în vedere că şedinţa C.P.Ex al P.C.R din data de 17.12.1989 a marcat evoluţia ulterioară a evenimentelor, redăm în continuare discuţiile purtate, conform stenogramei existente la dosarul cauzei:

Nicolae Ceauşescu: Nu sînt toţi tovarăşii?

Silviu Curticeanu: Lipsesc tovarăşii Coman Ion şi Ilie Matei, care sînt la Timişoara şi tovarăşa Suzana Gâdea.

Nicolae Ceauşescu: Uite, tovarăşi, de ce am convocat Comitetul Politic Executiv. La Timişoara au avut loc aseară unele evenimente, care s-au reluat astăzi la prînz. Pretextul l-a format aşa zisul preot reformat, care a fost sancţionat pe linia lor, l-au mutat din Timişoara în alt judeţ şi trebuia să plece din casa pe care o ocupa. N-a vrut să elibereze casa. Episcopul s-a adresat tribunalului, care a hotărît să-l evacueze. Lucrurile s-au tărăgănat mult. Ieri s-au dus să pună în aplicare hotărîrea tribunalului. El şi-a organizat un grup. Aici este amestecul cercurilor din afară, a cercurilor străine de spionaj, începînd cu Budapesta, pentru că el a dat şi un interviu. De fapt lucrurile sînt cunoscute. De altfel este cunoscut şi faptul că atît în răsărit cît şi în apus toţi discută că în România ar trebui să se schimbe lucrurile. Şi-au propus şi cei din răsărit şi cei din apus să schimbe şi folosesc orice. Aseară organele noastre au reuşit să pună ordine. A fost evacuat şi trimis acolo unde a fost dat de Episcopie. Aceasta era, practic, o problemă strict a lor şi trebuia să se aplice o hotărîre judecătorească de evacuare a casei, ceea ce era ceva normal. Astăzi, spre prînz, de altfel au fost şi ieri, dar tovarăşii n-au înţeles că vor reveni astăzi. O serie de elemente declasate s-au adunat din nou şi au provocat dezordine, au intrat în sediul Comitetului judeţean de partid. Organele noastre de interne s-au purtat slab, pentru că normal era să nu lase să intre pe nimeni în sediul Comitetului judeţean de partid. Trebuia pusă pază, pentru că asta este o regulă generală. Au avut o atitudine defetistă, capitulardă, atît organele Ministerului Apărării Naţionale cît şi ale Ministerului de Interne. Aseară am discutat cu ei şi le-am spus ca în cursul zilei de astăzi să facă demonstraţii cu unităţi de tancuri. Să fie în centrul oraşului, să facă demonstraţie. Aceasta presupune că unităţile trebuiau să se găsească în centru. Eu am dat ordin să se facă acest lucru, iar voi aţi făcut o plimbare. Nu era posibil să se întîmple ce s-a întîmplat dacă unităţile se găseau în centru. Trebuia lichidat repede toate aceste lucruri. Le-a trebuit o oră şi jumătate pînă s-au mişcat unităţile militare. Unde a fost demonstraţia de care am vorbit, pentru care am dat ordin?

Milea Vasile: Am executat deplasarea din est către vest.

Nicolae Ceauşescu: Nu deplasare de la est către vest! Unităţile transportoare de tancuri trebuia să se afle în centru. Asta înseamnă ce am ordonat, nu să se ducă de la est către vest. Am menţionat bine de aseară ce trebuie să faci, demonstraţia unităţilor de bază, a tanchetelor, unităţile motorizate, toate trebuiau să fie în centrul oraşului, nu în cazarme. De aceea am spus să faceţi demonstraţie, că demonstraţia presupune ca toate unităţile să fie în centru. Asta înseamnă demonstraţie! Adevărat că n-am dat toate detaliile, dar cînd spui să fie demonstraţie, trebuie să fie demonstraţie, nu să se plimbe spre Jimbolia sau Arad. Trebuia să fie în oraş, pentru că străzile sînt destul de largi. Acolo trebuiau să fie staţionate unele unităţi. Acelaşi lucru şi cu trupele Ministerului de Interne. Impresia mea este că unităţile Ministerului de Interne n-au fost înarmate.

Elena Ceauşescu: Au fost neînarmate.

Nicolae Ceauşescu: Neînarmaţi au fost.

Tudor Postelnicu: Cu excepţia celor de la grăniceri. Restul nu au fost înarmaţi.

Nicolae Ceauşescu: Păi, de ce? V-am spus să fie toţi înarmaţi. De ce i-aţi trimis neînarmaţi? Cine a dat asemenea ordin? Cînd am înţeles că merg trupele de securitate, era clar că merg înarmate, pentru că au armament, au totul în dotare, şi auto şi tot, nu-i trimiteţi să se bată cu pumnul! Ce fel de unităţi de interne sînteţi voi!? De unde aveţi asemenea lucruri. Curticeanu, să vină imediat şi Vlad Iulian. Cine a dat asemenea dispoziţie? De ce ţinem trupe de grăniceri? Şi mi-aţi dat asigurări că aveţi 9 plutoane de securitate, ceea ce înseamnă aproape 1.000 de oameni. Unde erau? I-aţi trimis neînarmaţi?! Ce înseamnă sistemul acesta?! Şi am discutat aseară, am spus: luaţi măsuri şi voi, măsuri ferme. Nu mi-aţi spus că îi trimiteţi să se bată cu bastonul! Nu am nevoie de asemenea unităţi de securitate. Şi miliţia trebuia să fie înarmată. Aşa este legea.

Tudor Postelnicu: Vă raportez, tovarăşe secretar general, miliţia este înarmată.

Nicolae Ceauşescu: Dacă era înarmată trebuia să tragă, nu să se lase să fie bătută şi să-i lase să intre în sediul comitetului judeţean. Două ore le-a trebuit unităţilor ca să ajungă, deşi sînt în centru, cînd trebuiau să fie acolo, pentru că au fost mobilizate să facă demonstraţie în stradă. Ele trebuiau să fie în zonă. Am discutat cu voi şi azi noapte, am discutat de mai multe ori şi la 2 şi la 3 şi la 4 dimineaţa, ce aveţi de făcut.

Elena Ceauşescu: Trebuie să-l chemăm la telefon pe tovarăşul Coman cînd soseşte acolo.

Nicolae Ceauşescu: Curticeanu, ia legătura şi Coman să-mi dea imediat telefon.

Silviu Curticeanu: Am înţeles. Iau imediat legătură cu Timişoara.

Nicolae Ceauşescu: Voi n-aţi executat ordinul dat, că am dat ordin în calitatea pe care o am de comandant suprem, ordin care este obligatoriu pentru voi, pentru toate unităţile, atît ale Ministerului Apărării cît şi ale Ministerului de Interne. Cum este posibilă o asemenea situaţie?! Nişte derbedei să intre în sediul comitetului judeţean de partid, să bată pe soldaţi, pe ofiţeri şi ei să nu intervină!? Ce au făcut ofiţerii tăi Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras? Trebuia să tragă să-i lase jos, să someze şi pe urmă să tragă în picioare.

Vasile Milea: Nu le-am dat muniţii.

Nicolae Ceauşescu: De ce nu le-aţi dat? Am dat ordin să se tragă în aer, să someze? De ce nu le-aţi dat muniţii? Dacă nu le-ai dat muniţii mai bine îi ţineai acasă! Ce fel de ministru al apărării eşti tu? Ce fel de ministru de interne eşti tu Postelnicu? Spuneaţi că le-aţi dat muniţii de manevră! Ei au primit sarcină de luptă nu de manevră. Nu aţi spus adevărul. De abia acum spuneţi, pînă acum aţi dezinformat. Aţi spus că aţi dat ordin să tragă. De ce aţi dezinformat?! Dacă trimiteţi unităţile de securitate să se bată cu bastonul mai bine le trimiteaţi acasă; era mai bine atunci să mobilizăm 500 de muncitori, cum am făcut pe timpuri în Bucureşti în 1945, în faţa celor care erau în piaţa aceasta, cînd au tras, eram cu Doncea, cu Pătrăşcanu şi n-am fugit. Se poate una ca asta?! De ce atunci oamenii au ştiut ce să facă, acum stau cu băţul în mînă, deci nici nu se sinchisesc.

Elena Ceauşescu: Situaţia este foarte gravă şi neplăcută.

Nicolae Ceauşescu: Este gravă şi voi sînteţi vinovaţi, pentru că aţi împins la această situaţie. De unde aţi primit ordin să nu daţi armament la trupele de securitate? A ajuns Coman la Timişoara?

Silviu Curticeanu: Încă nu.

Nicolae Ceauşescu: Ia legătura imediat şi cum ajunge la sediul Comitetului judeţean să ia legătura cu noi. Toţi comandanţii militari să se găsească şi să fie chemaţi la teleconferinţă. În 5 minute să fie găsiţi.

Elena Ceauşescu: Nu se poate aşa, n-a acţionat cum trebuie nici ministrul apărării naţionale, nici ministrul de interne.

Nicolae Ceauşescu: O mînă de derbedei, puşi la cale de cei care vor să distrugă socialismul şi voi de fapt le faceţi jocul. Asta este realitatea. Are deplină dreptate Castro, în cele spuse în activul de partid, pentru că nu se poate una ca asta. Aceasta este de fapt mentalitatea şi la gărzile patriotice şi în activul de partid. De ce nu au fost scoase gărzile patriotice cu armament, că au armament? În felul acesta punem oamenii să stea cu mîna în sîn, iar ceilalţi vin cu răngi, iar noi stăm şi le ţinem predici. Duşmanul nu cu predici îl potoleşti, ci trebuie să-l arzi. Socialismul nu se construieşte cu dezinformare, cu închinăciune, ci cu luptă. Cu luptă trebuie să-l construim. Acum în Europa este o situaţie de capitulare, de pactizare cu imperialismul, pentru lichidarea socialismului.

Elena Ceauşescu: Este laşitate.

Nicolae Ceauşescu: Mai mult decît laşitate. Am discutat cu voi toată noaptea de cîteva ori.

Tudor Postelnicu: Aşa este, de cel puţin 15 ori.

Nicolae Ceauşescu: Iar în cursul dimineţii, iar de cîteva ori. Am fost aici la sediu, după aceea am plecat să văd ce este în oraş, şi mi s-a transmis că s-au adunat din nou în centru. Şi ştiau ce trebuie să facă. Cum putem califica acest lucru. Să discutăm în Comitetul Politic Executiv această situaţie, iar eu, în calitate de comandant suprem, consider că aţi trădat interesele ţării, interesele poporului, ale socialismului şi n-aţi acţionat cu răspundere.

Vlad Iulian: Aveţi dreptate, tovarăşe secretar general, aşa este.

Nicolae Ceauşescu: Au spus că au scos trupele de securitate, dar erau neînarmate. Vlad Iulian: Aşa este. Au fost cu bastoane de cauciuc şi cu gaze lacrimogene. Nicolae Ceauşescu: De ce nu au mers înarmaţi?

Vlad Iulian: Am crezut că nu este cazul.

Nicolae Ceauşescu: De ce n-aţi raportat, să spuneţi, că am vorbit toată noaptea cu voi? Din momentul de faţă, dacă Comitetul Politic Executiv este de acord, destituim pe ministrul apărării naţionale şi pe ministrul de interne şi pe comandantul trupelor de securitate. Din acest moment preiau comanda armatei, să-mi pregătiţi decretul. Convocaţi Consiliul de Stat, ca să facem totul legal, în seara asta. Nu mai am încredere în asemenea oameni. Nu se poate merge mai departe aşa. Toată noaptea am stat şi am discutat cu ei din 10 în 10 minute, ca apoi să-mi dau seama că ei nu fac ce le-am ordonat. De abia pe urmă mi-am dat seama că ei nu fac ce le-am spus. Trebuia să-i omoare pe huligani, nu să-i bată ei. Tu crezi că huliganii aceia n-au ştiut care este situaţia cu voi, de au intrat în sediu? Intrarea în sediul organului de partid nu este admisă! Cine v-a dat dreptul să vă consultaţi voi şi să nu luaţi măsurile care se impun, pentru că eu am discutat cu voi şi v-am dat ordin? Ştiţi ce ar trebui să vă fac, să vă pun în faţa plutonului de execuţie! Asta meritaţi, pentru că ceea ce aţi făcut voi se numeşte pactizare cu inamicul! Ai făcut armata, Milea, aşa se cheamă, nu?

Vasile Milea: Da, tovarăşe secretar general.

Nicolae Ceauşescu: Nu se poate una ca asta!Să se convoace Consiliul de Stat, imediat!

Silviu Curticeanu: Da, am înţeles.

Nicolae Ceauşescu: Deci, tovarăşi, avînd în vedere situaţia care s-a creat, acum de fapt, îmi dau seama, că aşa cum este, nu se poate face ordine cu ciomagul. Am convocat şi teleconferinţa. Voi da ordin ca imediat să se primească, acum, armament, toţi să fie înarmaţi şi să aplice ordinul. Cînd am dat ordin să aplicaţi starea de necesitate, cu ce o aplicaţi, cu bîta?! Cînd am spus “stare de necesitate”, ce înseamnă pentru voi “stare de necesitate”, “cu bîta”. Tu, care conduci trupele de securitate, nu ştii ce înseamnă stare de necesitate.

Vlad Iulian: Ştiu, tovarăşe secretar general, am dat ordin.

Nicolae Ceauşescu: Nici acum nu spuneţi adevărul, pentru că cei de la sediul comitetului judeţean de partid n-au avut cu ce trage. Soldaţii au luptat cu ce au avut, cu bîta, şi au reuşit să facă faţă. Unul dacă trăgea ar fi fugit ca potîrnichile. Voi nu vedeţi unde aţi adus situaţia? Am spus să trageţi în aer, somaţi, şi dacă nu, trageţi în picioare.

Elena Ceauşescu: Să fi tras în ei, să fi căzut şi pe urmă luaţi şi băgaţi în beci. Nu vi s-a spus aşa? Unul să nu iasă.

Nicolae Ceauşescu: Deci, măsuri imediate, să lichidăm repede ce este la Timişoara, să punem trupele în stare de alarmă, în stare de luptă, atît unităţile ministerului de interne, cît şi cele ale apărării naţionale, şi oriunde se încearcă vreo acţiune, lichidată radical, fără nici un fel de discuţie. Şi desigur, să atragem atenţia gărzilor patriotice, că nu se poate lupta cu ciomagul. Toată situaţia să se dezbată serios cu întregul activ de partid, cu UTC-ul. Ce fel de educaţie comunistă faceţi voi tineretului? Ce fel de UTC-işti sînt aceştia, care au fost în rîndul huliganilor? De altfel, au fost şi cîţiva membri de partid, dar mulţi UTC-işti. Ce educaţie revoluţionară faceţi voi?! Uite tovarăşi, eu pun problema unor măsuri ferme. Dacă aveţi altă părere vă rog s-o spuneţi aici, că trebuie stabilite acţiunile şi măsurile ce trebuie luate, pentru că aici sînt acţiuni puse la cale atît din est cît şi din vest, care s-au unit pentru a distruge socialismul, că vor un “socialism uman capitalist”. Ce părere aveţi voi?

Manea Mănescu: Sîntem de acord cu dumneavoastră şi cu toate măsurile luate.

Nicolae Ceauşescu: Dacă are cineva altă părere, vă rog să spuneţi?

Elena Ceauşescu: Trebuie luate măsuri radicale, pentru că aici nu se poate merge cu îngăduinţă, pentru că asta ar însemna să capitulăm.

Nicolae Ceauşescu: Vom lupta pînă la ultimul şi trebuie să supunem aprobării partidului, pentru că independenţa şi suveranitatea se cucereşte şi se apără cu luptă, pentru că dacă în 1968 nu am fi acţionat şi nu adunam aici poporul, nu înarmam gărzile patriotice, ar fi venit şi peste noi, cum au făcut în Cehoslovacia, pentru că atît sovieticii cît şi bulgarii erau la graniţă. Nu am dezarmat poporul. Am pus şi am votat în Marea Adunare Naţională, ca totul să se apere cu arma în mînă. De ce nu apăraţi legile, socialismul, că legile socialismului sînt legile ţării.

Elena Ceauşescu: Acestea sînt legi, care nu se discută.

Nicolae Ceauşescu: Că acum aţi discutat voi cum să faceţi şi aţi trimis cu mîna goală, pentru că asta înseamnă ce aţi discutat voi?! Ce facem cu ministrul apărării? Ce spui tu, Milea?

Vasile Milea: Dacă aţi ordonat aşa, aşa transmitem imediat. După aceea sînt la dispoziţia dumneavoastră.

Nicolae Ceauşescu: De ce n-au ieşit unităţile cu arme, pentru că cu puşca în mînă, fără armament nu se poate apăra şi nici bate.

Elena Ceauşescu: Trebuie să spună ce este în concepţia lor, care este poziţia lor. Vasile Milea: Vă raportez, altă poziţie nu am nici eu şi nici ceilalţi tovarăşi. Nicolae Ceauşescu: Tu să vorbeşti în numele tău.

Vasile Milea: Repet, tovarăşe secretar general, altă poziţie şi altă concepţie nu am.

Nicolae Ceauşescu: De ce nu aţi luat măsuri?

Vasile Milea: Sînt vinovat. Am gîndit că nu va lua amploare.

Nicolae Ceauşescu: Tu trebuia să te temi de amploare. Ştiaţi care este situaţia la Timişoara, în loc să luaţi măsuri aţi trimis neînarmată armata. Trebuia să fi luat măsuri imediat şi să fi lichidat de ieri, dar n-aţi făcut acest lucru şi aţi ajuns pînă astă seară.

Tudor Postelnicu: Mult stimate tovarăşe secretar general, Mult stimată tovarăşe Elena Ceauşescu, Raportez în faţa Comitetului Politic Executiv, în faţa dumneavoastră, că sînt întrutotul de acord cu măsurile care vor fi luate împotriva mea. Vreau să vă mărturisesc în modul cel mai sincer, ca activist al partidului, trimis să-mi desfăşor activitatea în acest sector de activitate, că nu vreau să mă desculp cu nimic. Port întreaga răspundere şi, repet, nu vreau să mă desculp, că nu puteam să facem şi mai mult. Vă raportez că sînt un ostaş cinstit şi devotat al partidului, dar vă mărturisesc, eu nu am cunoscut că unităţile trebuie să iasă cu armament, cu cartuşe de război. Indiferent ce măsuri se vor lua asupra mea, aceasta este situaţia. Nu odată am auzit discutîndu-se, s-a discutat în consiliul de conducere, cu cadrele de cîteva ori, am asistat la asemenea discuţii şi nu am reţinut că trebuie ca unităţile să fie scoase cu armament. Eu vreau să vă spun că am acţionat cu fermitate, pe baza orientărilor şi indicaţiilor date de dumneavoastră în noaptea care a trecut. Am făcut tot ce a fost cu putinţă…

Elena Ceauşescu: N-ai făcut nimic.

Nicolae Ceauşescu: Din momentul cînd te duci cu bîta la aşa ceva, înseamnă că n-ai făcut nimic.

Elena Ceauşescu: Dacă nu v-a fost clar, de ce nu aţi întrebat? Trebuia să întrebaţi dacă ies trupele înarmate sau neînarmate.

Tudor Postelnicu: Vă raportez că nici într-un act normativ nu am găsit acest lucru şi nu mi s-a comunicat că trebuie să iasă cu cartuşe de război.

Nicolae Ceauşescu: Nici grănicerii nu sînt înarmaţi, că sînt pe graniţă? Vasile Milea: Cei care sînt la paza frontierei au cartuşe de război. Nicolae Ceauşescu: Postelnicu şi Vlad n-au cunoscut acest lucru?

Tudor Postelnicu: V-am raportat şi vă raportez că în dotarea unităţilor noastre sînt cartuşe de război.

Nicolae Ceauşescu: Atunci de ce n-au ieşit cu ele?

Vlad Iulian: Gîndurile noastre au fost că este o acţiune de mică amploare şi că putem să rezolvăm fără cartuşe.

Nicolae Ceauşescu: De ce n-aţi întrebat.

Vlad Iulian: Este o greşeală fundamentală a noastră.

Nicolae Ceauşescu: Am spus să trageţi de avertisment, dacă nu se retrag să trageţi în picioare. Nu m-am gîndit că trageţi cu gloanţe de manevră. Este apă de ploaie. Cei care au intrat în sediul comitetului judeţean de partid nu trebuiau să mai iasă de acolo, trebuiau să fie jos, la pămînt.

Tudor Postelnicu: Au acţionat prost generalii şi forţele trimise acolo.

Nicolae Ceauşescu: Voi le-aţi dat ordinul acesta.

Vasile Milea: Aşa este, noi sîntem vinovaţi.

Nicolae Ceauşescu: De ce să-i acuzăm pe ei, pentru că voi le-aţi dat ordinul acesta. Aşa reese acum, foarte clar. Să hotărască Comitetul Politic Executiv.

Tudor Postelnicu: Închei spre a vă spune că sînt de acord cu măsurile luate de dumneavoastră, cu măsurile luate de Comitetul Politic Executiv. Eu, ca activist al partidului, ca fost activist al partidului, vă mulţumesc pentru sprijinul primit în toată această perioadă şi vă asigur că voi fi în continuare un ostaş credincios al partidului, indiferent că voi rămîne cu calitatea sau fără calitatea de membru de partid, rămîn în continuare un om, un muncitor cinstit partidului şi patriei, indiferent că voi rămîne în funcţia pe care o am sau nu.

Nicolae Ceauşescu: Ce părere aveţi, tovarăşi, trebuie să hotărîm ce facem? Gheorghe Rădulescu: Părerea mea acum, în legătură cu ministrul apărării naţionale şi cu ministrul de interne, consider că nu este cazul, că nu este momentul potrivit pentru acest lucru.

Tudor Postelnicu: Tovarăşe secretar general, dacă aveţi încredere în mine vă asigur că nu voi precupeţi zi şi noapte şi îmi voi face datoria, aşa cum voi putea şi cum vor dovedi faptele.

Constantin Dăscălescu: V-aş ruga, tovarăşe secretar general, să analizaţi cu multă grije. Acum s-au auzit indicaţiile şi ordinele date, dar să nu ne grăbim să luăm nişte măsuri care n-ar fi bine studiate. Vă rog să analizaţi cu discernămîntul dumneavoastră acest lucru. Eu sînt pentru măsuri ferme, dar este bine să gîndim ceea ce facem.

Nicolae Ceauşescu: Ce zici Manea?

Manea Mănescu: Tovarăşe preşedinte, zic să rezolvăm situaţia care este acum şi după aceea să luăm măsuri.

Nicolae Ceauşescu: Cu cine să rezolvăm? Este o problemă care se putea rezolva de ieri de dimineaţă în două ore, dar nu s-a rezolvat. S-a imprimat acest spirit de a da înapoi, de a nu lupta, ci de a capitula. Asta este problema.

Gheorghe Oprea: Tovarăşe secretar general, cred că sarcinile sînt foarte clare. Cred că tovarăşii au înţeles bine ce au de făcut şi vă rog să le acordaţi încrederea să se ocupe în continuare. Acum le este clar ce au de făcut. Cred că acum au înţeles, le este foarte clar. Cred încă o dată că putem să le acordăm încrederea să acţioneze aşa cum aţi ordonat dumneavoastră.

Nicolae Ceauşescu: Ştiţi cum aţi procedat acum? Cum aţi trimite pe front unităţi să le nimicească duşmanul, dezarmate, să fie nimicite de duşman. Asta aţi făcut. Aţi pus unităţile militare într-o situaţie foarte proastă.

Ce garanţii există că voi toţi nu veţi proceda la fel ca pînă acum?

Tudor Postelnicu: Vă asigur, tovarăşe secretar general, că nu se va mai repeta o asemenea situaţie. Vă rog să-mi acordaţi această încredere şi să lăsăm să vorbească faptele pînă cînd dumneavoastră, conducerea superioară de partid, Comitetul Politic Executiv vor aprecia.

Vasile Milea: Garanţia pentru mine este că n-am înţeles primejdia de la început, acum îmi este clar, cînd aţi spus că este „stare excepţională”.

Vlad Iulian: Vă asigur, tovarăşe secretar general, că ascultînd sarcinile care mi le-aţi dat, voi face în aşa fel să merit încrederea dumneavoastră.

Nicolae Ceauşescu: Bine, să mai încercăm tovarăşi? Toţi tovarăşii sînt de acord? Să amînăm această hotărîre, să vedem cum acţionează şi apoi să reluăm această discuţie. Toţi tovarăşii sînt de acord?

Nicolae Ceauşescu: Am dat, de altfel indicaţia să se întrerupă orice activitate de turism. Nu trebuie să mai vină nici un turist din străinătate, pentru că toţi s-au transformat în agenţi de spionaj. De asemenea, să se întrerupă şi micul trafic de frontieră imediat. Am data ordin la Ministerul de Interne, dar trebuie chemaţi şi cei de la turism imediat, iar locurile neocupate să fie date la cetăţenii români. Nici din ţările socialiste să nu mai vină, în afară de Coreea, de China şi din Cuba, pentru că toate ţările socialiste vecine nu ne prezintă încredere. Cei din ţările socialiste vecine sunt trimişi ca agenţi. Întrerupem orice activitate de turism. La toate judeţele se va declara stare de alarmă. Unităţile militare ale Ministerului de Interne, ale securităţii sunt în stare de alarmă. Să dăm la teleconferinţă indicaţia ca să se ia toate măsurile faţă de orice încercare, pentru că trebuie să apărăm independenţa patriei şi a socialismului împotriva oricăruia, indiferent cine este. Acestea sunt problemele care se pun acum. Am impresia că nu s-au înţeles la Congres lucrurile cum trebuie. Hotărîrile nu au fost de paradă. Toţi trebuie să ştie că suntem în stare de război. Tot ce s-a întîmplat şi se întîmplă, în Germania, în Cehoslovacia şi în Bulgaria acum şi în trecut în Polonia şi Ungaria, sunt lucruri organizate de Uniunea Sovietică cu sprijinul american şi al occidentului. Trebuie să fie foarte clar acest lucru, iar ceea ce s-a întîmplat în ultimele trei ţări – R. D. Germană, Cehoslovacia, Bulgaria au fost lovituri de stat organizate şi cu sprijinul plevei societăţii, cu pleava societăţii cu sprijin străin. În acest fel trebuie înţelese lucrurile. Nu se pot judeca altfel.

Este clar tovarăşi, sînteţi de acord?

– Toţi tovarăşii sînt de acord.

Elena Ceauşescu: În felul acesta vom acţiona.

Nicolae Ceauşescu: Voi aveţi altă părere? Niculescu, tu eşti de acord? Paul Niculescu Mizil: De acord, tovarăşe secretar general.

Nicolae Ceauşescu: Vreau să fie clar.

Vom trece de acestă situaţie. Am mai avut şi situaţia din 1968, dar acum este mai rău decît în 1968, pentru că se face demagogie, se înşeală poporul cu lozinci anticomuniste, pentru că se urmăreşte de fapt lichidarea socialismului. Aceasta este realitatea.

Uite, aşa să facem, dacă sunteţi de acord?

– Toţi tovarăşii sînt de acord.

Nicolae Ceauşescu: Cu acesta ridicăm şedinţa.”

____________________________________________________________________________

În cadrul măsurilor de reprimare a mişcărilor de protest din mun. Timişoara şi de împiedicare a extinderii manifestaţiilor în alte localităţi, adoptate la nivelul conducerii politice, se înscrie şi teleconferinţa din data de 17 decembrie 1989, ora 17.30, care a fost convocată de fostul preşedinte înainte de şedinţa C.P.Ex. al P.C.R.

Nicolae Ceauşescu: Începem teleconferinţa, tovarăşi! Bună seara! Am convocat această teleconferinţă, având în vedere unele evenimente foarte grave care s-au întâmplat în ziua de ieri şi de astăzi la Timişoara. Aparent, totul a pornit de la un proces de evacuare a unui preot care a fost mutat de cultul respectiv şi nu vroia să se evacueze, care, însă, anterior, a făcut declaraţii antiromâneşti la Budapesta şi s-a aliat cu cercurile revizioniste, ostile integrităţii României. S-au făcut greşeli pentru că normal problema trebuia rezolvată într-o oră-două, conform legilor ţării şi normelor care sînt în toată lumea, dar, în loc de aceasta, s-au dus discuţii inadmisibile şi s-a dat ocazia cu acest prilej să strîngă elementele pe care le-a pregătit din timp. Acum reiese clar că aceasta a fost un pretext, că a fost pregătit din timp de agenţii din străinătate şi de cercurile antisocialiste şi din Est şi din Vest. Repet cu toată seriozitatea, încă la Timişoara nu s-a pus ordine pentru că s-au făcut unele greşeli inadmisibile în aplicarea măsurilor stabilite şi primul lucru care a fost, a fost acela că unităţile care au fost destinate să aplice unele măsuri, de fapt au fost puse în imposibilitate să acţioneze – au fost trimise dezarmate. La Timişoara sînt acum toţi comandanţii. Am spus ca la teleconferinţă să fie prezenţi şi marii comandanţi militari de acolo. Am transmis cu câteva minute înainte tovarăşului Coman, care a sosit acum cu alţi generali la Timişoara, ordinul – toate trupele primesc imediat muniţie de război, de front şi somează pe oricine nu se supune. Se socoteşte stare de necesitate şi se aplică legea! În Timişoara a fost atacat şi sediul comitetului judeţean de partid şi nu s-a reacţionat cum trebuie, s-a întors şi obrazul celălalt, parcă ar fi fost Isus Cristos!Începând de astăzi, toate unităţile Ministerului de Interne, inclusiv Miliţia, trupele de securitate, unităţile de grăniceri vor purta armament de luptă, inclusiv gloanţe. Fără discuţie! Cu respectarea regulamentelor şi normelor legale, de somaţie, conform legilor ţării. Oricine atacă un soldat, un ofiţer, trebuie să primească ripostă! Oricine intră într-un consiliu popular, sediu de partid, sparge geamurile la magazine, trebuie să primească riposta imediat! Nici un fel de justificare! Menţionez: umanismul nu înseamnă capitularea în faţa duşmanului! Umanismul înseamnă apărarea poporului, integrităţii ţării şi socialismului. De asemenea, toate unităţile militare sunt în stare de alarmă şi au în această situaţie şi armamente de luptă, de dotare de luptă, înseamnă inclusiv muniţie! Nu pleacă nicăieri fără muniţie de luptă! Unităţile de motorizate toate merg cu armamentul din dotare uşor, cu armamente uşoare din dotarea de luptă. Se interzice orice acţiune! Orişicine încearcă vreo manifestare este imediat somat, arestat şi pe urmă stăm de vorbă să clarificăm, fără nici un fel de discuţie! Acesta este prima problemă. Dacă s-a înţeles bine, şi întreb întâi la Timişoara? Dacă sunt prezenţi, să-mi răspundă primul secretar care îndeplineşte şi calitatea de comandant al judeţului, şi tovarăşul Coman, dacă sunt prezenţi ofiţerii acolo?

Bălan Radu (n.r. prim-secretar al Comitetului Judeţean Timiş al PCR): Să trăiţi tovarăşe comandant suprem. Sunt aici cu tovarăşul Ion Coman. S-au luat măsuri pentru executarea ordinului dat de dumneavoastră.

Nicolae Ceauşescu: Am întrebat dacă ofiţerii sunt în sală?

Ion Coman: Nu sînt în sală. Organizăm ce aţi spus dumneavoastră.

Nicolae Ceauşescu: Am cerut să fie în sală! De ce nu sînt în sală? Vă rog, transmiteţi ordinul meu! Acţionaţi în calitatea pe care o aveţi în raport de situaţie, în calitatea de situaţie de luptă! Activitatea fiecăruia o judecăm ca atare şi într-o oră trebuie restabilită complet ordinea în Timişoara. Te rog, chemaţi-i şi daţi-le ordin şi când sunt la voi mi-i daţi şi mie să vorbesc cu ei la telefon! S-a înţeles?

Ion Coman: Capătul a 3 coloane intră în Timişoara. Am trimis să dirijeze în centrul oraşului. Am ordonat să se tragă foc!

Nicolae Ceauşescu: Comandantul diviziei din Timişoara unde este? Comandantul diviziei?

Ion Coman: Este la divizie, tovarăşe Nicolae Ceauşescu!

Nicolae Ceauşescu: De ce la divizie? Ceilalţi generali din Bucureşti unde sunt? Imediat să vină împreună cu voi să fie la locul de comandă şi locul de comandă este comitetul judeţean al partidului. Acesta este punctul de comandă! Generalii care au mers cu tine unde sunt? Generalii care au venit din Bucureşti – şeful marelui stat major, ministrul adjunct şi ceilalţi unde sînt?

Ion Coman: Acum am mers cu ei şi merg să vadă cele 3 coloane.

Nicolae Ceauşescu: Te rog, acţionează în numele meu şi preiei comanda şi îmi raportezi din 15 în 15 minute cum se soluţionează problemele! Pe toţi, îi chemi şi le dai ordin să execute! Toate unităţile să fie în centru şi să pună ordine! S-a înţeles?

Ion Coman: Am înţeles tovarăşe Nicolae Ceauşescu!

Nicolae Ceauşescu: Poftim! Nici acum nu au sosit unităţile, deşi mi s-a raportat că au sosit!?

Vasile Milea (ministrul apărării naţionale): Punctul de comandă a fost la comandantul diviziei. Au legătură prin radio cu tancurile.

Nicolae Ceauşescu: Trebuie să fie strânse împreună. Dar nici unităţile n-au sosit.

Vasile Milea: Sînt la intrarea în oraş. Cei din Arad, Lugoj. Ceilalţi sînt în oraş!

Nicolae Ceauşescu: Dacă celelalte judeţe au înţeles măsurile care trebuie luate din acest punct de vedere sau au ceva nelămuriri sau de întrebat ceva? Cluj, s-a înţeles?

Ioachim Moga (n.r. prim-secretar al Comitetului Judeţean Cluj al PCR): S-a înţeles tovarăşe secretar general!

Nicolae Ceauşescu: Iaşul, s-a înţeles?

Prim secretar de la Iaşi (n.r. Maria Ghiţulică): S-a înţeles!

Nicolae Ceauşescu: Vă rog, imediat chemaţi toţi comandanţii şi aplicaţi măsurile. Nu aşteptaţi de la Bucureşti alte dispoziţii! Acestea sunt dispoziţii care sînt obligatorii pentru toată lumea! Oricine este, raportaţi; imediat să fie destituit cine nu acţionează în mod corespunzător!

PARCHETUL GENERAL: INCULPATUL ION ILIESCU A FOLOSIT DEZINFORMAREA ŞI DIVERSIUNEA PENTRU EXECUTAREA CUPLULUI CEAUŞESCU

21 decembrie 2018

Procurorii din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii Ion Iliescu (membru și președinte al C.F.S.N.), Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României), Iosif Rus (fost comandant al Aviației Militare) și Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor contra umanităţii prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k C.p, informează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casție și Justiție.

Comunicatul Parchetului General:

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmare a comunicatelor din datele de 8 februarie 2017, 18 decembrie 2017, 2 aprilie 2018 și 17 aprilie 2018, este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice următoarele:

Prin ordonanţa din 18.12.2018, procurorii din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul penal intitulat generic „Revoluţia Română din decembrie 1989”, au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii Ion Iliescu (membru și președinte al C.F.S.N.), Gelu Voican Voiculescu (membru C.F.S.N. și fost vice prim-ministru al Guvernului României), Iosif Rus (fost comandant al Aviației Militare) și Emil (Cico) Dumitrescu (fost membru CFSN), sub aspectul săvârșirii infracțiunilor contra umanităţii prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k C.p.

Cercetările au vizat stabilirea situației de fapt în ceea ce privește exercitarea directă a prerogativelor puterii de stat și a luării deciziilor cu caracter politic și militar de către grupul de decizie politico-militară al Consiliului Frontului Salvării Naționale ( C.F.S.N.), format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al apărării) și Gelu Voican Voiculescu.

Probatoriul administrat a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român.

Pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989, ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. La rândul lor, cei patru inculpaţi ar fi participat în mod direct la exercitarea de diversiuni şi dezinformări.

Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.. În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00).

Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

Totodată, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

De asemenea, inculpatul Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.

Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întregul teritoriu al României.

Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale a fost comunicată inculpaţilor.

Inculpatul Gelu Voican Voiculescu a răbufnit în direct: „Nu merita executat cuplul Ceaușescu?”

21 decembrie 2018

PARCHETUL GENERAL: ACESTE DIVERSIUNI ŞI DEZINFORMĂRI A CREAT CONDIŢIILE CONDAMNĂRII ŞI EXECUŢIEI CUPLULUI PREZIDENŢIAL CEAUŞESCU PRINTR-UN PROCES PENAL SIMULAT.

ROMÂNII ÎL CONSIDERĂ PE CEAUŞESCU CEA MAI IMPORTANTĂ PERSONALITATE.

6 decembrie 2018

ROMÂNII L-AU ALES PE NICOLAE CEAUȘESCU CA FIIND PERSONALITATEA ISTORICĂ CEA MAI IMPORTANTĂ PENTRU ISTORIA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ A ROMÂNIEI.
Ceauşescu şi Brâncuşi – primii între personalităţile istorice şi culturale ale României moderne
Fostul lider comunist Nicolae Ceauşescu şi marele sculptor Constantin Brâncuşi ocupă primele locuri într-un clasament al celor mai importante (marcante) personalităţi istorice sau culturale ale României moderne şi contemporane, relevă un sondaj realizat de CT&Research.
Fostul lider comunist Nicolae Ceauşescu şi marele sculptor Constantin Brâncuşi ocupă primele locuri într-un clasament al celor mai importante (marcante) personalităţi istorice sau culturale ale României moderne şi contemporane, relevă un sondaj realizat de CT&Research, la comanda Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN) şi dat publicităţii miercuri.

Potrivit cercetării, la întrebarea „Care credeţi dvs. că a fost personalitatea istorică cea mai importantă (marcantă) pentru istoria modernă şi contemporană a României?”, pe primul loc s-a situat Nicolae Ceauşescu – 26,6%, urmat de Regele Mihai – 21,4%, Regele Ferdinand I – 11,6%, Regele Carol al II-lea – 5,4% şi Nicolae Iorga – 4,9%.

Pe următoarele locuri se situează, în ordine: Regina Maria – 4,8%; Nicolae Titulescu – 4,1%; Ion Iliescu – 3,5%; Ion Antonescu – 3,1%; Gheorghe Gheorghiu Dej – 2,4%; Ion I.C. Brătianu – 2,3%; Corneliu Coposu – 2,3%; Traian Băsescu – 1,1%; Klaus Iohannis – 1,0%; Emil Constantinescu – 0,4%.

Un procent de 0,1% au numit „Altă personalitate istorică”, iar 5,1% s-au încadrat la „Nu ştiu/Nu răspund”.

La întrebarea „Care credeţi dvs. că a fost personalitatea culturală cea mai importantă (marcantă) pentru istoria modernă şi contemporană a României?”, românii l-au aşezat pe primul loc pe Constantin Brâncuşi – 30,3%, urmat George Enescu – 18,6%, Nicolae Iorga – 8,8%, Mircea Eliade – 6,2% şi Gheorghe Zamfir – 6,1%.

Aceştia sunt urmaţi în ordine de: Maria Tănase – 6,0%; Emil Cioran – 4,0%; Marin Preda – 3,4%; Petre Ţuţea – 2,5%; Eugen Ionescu – 1,6%; Nicolae Steinhardt – 1,2%; Constantin Noica – 1,1%; Dumitru Staniloae – 1,0%; Sergiu Celibidache – 0,8% şi Zoe Dumitrescu Buşulenga – 0,1%.

În rândul celor care Nu ştiu/Nu răspund s-au situat 7,9% dintre respondenţi iar 0,3% s-au încadrat la „Altă personalitate culturală”.

Potrivit preşedintelui FUMN, Dan Dungaciu, apariţia în premieră a celor doi regi ai României între personalităţile istorice menţionate de respondenţi reprezintă un fapt semnificativ deoarece arată că „raportarea la monarhie şi la ceea ce a însemnat ea, cu valori şi simbolistică profundă, înseamnă, de fapt, o neraportare la clasa politică actuală”, „un vot de blam pe care îl acorzi unui prezent care nu îţi place”.

Parte a proiectului „Agresiuni identitare şi patrimoniu nematerial”, sondajul, prima cercetare comparativă pentru regiunile istorice Transilvania, Moldova, Muntenia şi Basarabia (R. Moldova), a fost realizat la nivel naţional, în perioada 13 – 21 noiembrie, pe un eşantion multistratificat, probabilistic de 1.400 persoane, reprezentativ pentru populaţia României neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste 18 ani.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2,6%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor, chestionarele fiind aplicate în toate judeţele României şi în sectoarele municipiului Bucureşti. Eşantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică.

PAROLA LUVITURII DE STAT – TREBUIE SĂ SPUNEM CEVA DESPRE TRĂDAREA LUI CEAUȘESCU. DAR NU SCHIMBĂM NIMIC.

4 decembrie 2018

– INCREDIBIL – PAROLA LUVITURII DE STAT – TREBUIE SĂ SPUNEM CEVA DESPRE TRĂDAREA LUI CEAUȘESCU. DAR NU SCHIMBĂM NIMIC.
Complotiștii; Ion Iliescu, Dumitru Apostoiu, Adrian Sârbu, Nicolae Militaru, Cătălin Voicu, Ștefan Gușă, Corneliu Părcălăbescu, Gheorghe Ardeleanu, Alexandru Bărlădeanu, Sergiu Nicolăescu, Petre Roman, Silviu Brucan, Gheorghe Apostol, Cico Dumitrescu, Voican Voiculescu, Ioan Geoană.
Ion Iliescu, fondatorul PSD: dacă nu ne lăsați să ne organizăm nici controlul nu vom avea nici organizarea.
Dumitru Apostoiu: vine-ncoa, de-acasă de unde e, nu știu cum vor intra. Am doi, trei de la partid cu voi. Aia e. Aia e.
Adrian Sârbu: Domnul Iliescu salvare nu e bine ține de lovitură de stat. Nicolae Militaru: Frontul Salvării Naționale acționează de 6 luni de zile.
Dumitru Apostoiu: domne dacă nu e inginerul Cătălin Voicu în noaptea asta ne-am terminat. I-am spus să intre pe unde. știe el! El știe niște lucruri. Petre Roman: ministerul de externe trebuie să știe ce să spună. Ștefan Gușă: Nu să bată ăștia de aici la ușă vă spun că… Dumitru Apostoiu: auzi, vino cu ăla neabătut. Comandantul Corneliu Părcălabescu: du-te și ia comunicatul. Este tovarășul Gheorghe Apostol cere sa între. Ce să fac?
Gheorghe Ardeleanu: să mergem împreună cu Victor Stănculescu să facem treaba pe care am spus-o. Ne mai trebuie o echipă pentru casa lui Ceaușescu ceva elaborat.
Alexandru Bărlădeanu: ne trebuie totuși o frază care să spună poporului care va fi realitatea politică viitoare că mergem spre democrație spre satisfacerea nevoilor poporului. Al doilea: ne trebuie o frază pentru opinia publică străină că păstrăm alianțele și că nu schimbăm nimic. Iliescu: vreau să vă spun că am luat legătura cu Ambasada Sovietică și le-am transmis situația în care ne aflăm, ca să comunice la Moscova să știe cine suntem și ce vrem. Asta le-am spus deja. Silviu Brucan: trebuie să spui ceva despre trădarea lui Ceaușescu. Sergiu Nicolăescu: Există pericolul că această clădire să fie minată și să explodeze la un anumit moment.
22 decembrie 1989, ora 18:10

Citește Lovitură de stat 1989

%d blogeri au apreciat asta: