Skip to content

Blog de informare istorică! Documente, articole fotografii!

©Atenţie! Reproducerea neautorizată a textelor sau imaginilor de pe acest site este interzisă.

Marele conducător Nicolae Ceauşescu a îndurat multe în trecut, a fost închis, torturat, dar datorită curajului şi a încrederii sale în viitorul ţării a înfăptuit realizări majore.
Jimmy Carter 12 aprilie 1978

"Ceauşescu a mers prea departe. Conduce lupta împotriva noastră şi constituie principalul obstacol în calea liniei noastre... Noi am avut răbdare în privinţa comportamentului României. Trebuie să încercăm să exercităm influenţă asupra evoluţiilor din interiorul ţării." 
Leonid Brejnev august 1971

"Nu pot să cred că nu putem exercita influenţă asupra activului Partidului Comunist Român... Măcar acum să identificăm persoanele din România pe care ne vom putea baza pe viitor."
Edward Giereck august 1971

Ana Blandiana, despre lovitura de stat din 1989 : "cine i-a urcat pe copii în basculantă, cine i-a dus acolo, cine i-a lăsat să intre pe uşa principală şi cine i-a ajutat să ajungă pe acoperiş. o basculantă plină cu copii între 10 şi 15 ani "

Nicolae Ceaușescu despre capitalismul mondial: „poporul este adevăratul stăpân”

18 Ianuarie 2018
Anunțuri

Videoclip Ceaușescu

17 Ianuarie 2018

Amintirile doamnei Irina Sava, bucătăreasa preferată a cuplului Ceauşescu. 

7 Ianuarie 2018


irinasava10q.jpgÎn vremea când conducea România, în jurul cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au ţesut adevărate mituri despre extravaganţa culinară şi traiul opulent. Totuşi, cei doi nu erau deloc mofturoşi la mâncare şi niciodată securiştii nu verificau mâncarea destinată dictatorilor, conform spuselor uneia dintre persoanele care erau săptămânal în preajma celor doi.

Sunt amintirile doamneiIrina Sava, bucătăreasa preferată a cuplului Ceauşescu.

Irina Sava a avut un destin ciudat: a fost deportată de comuniști în Siberia pe când avea numai 16 ani pentru vina de a fi făcut liceul cu predare în limba germană. Peste ani, aceași comuniști, umanizați puțin între timp, îi vor da o misiune complicată: să fie bucătăreasa și menajera cuplului Ceaușescu, la Ștevia, în Azuga, unde cei doi veneau aproape săptămânal. Traumatizată de-a binelea de renumele Ceaușeștilor, Irina a răsuflat ușurată când i-a cunoscut în intimitate.

Pentru toți românii din acea vreme,Nicolae Ceauşescuşi soţia lui erau niște personaje de coșmar, zvonurile și teroarea instituite de securitate creându-le o imagine grotescă. Toată lumea vorbea șoptit despre extravaganțele Elenei și despre luxul în care se lăfăia în timp ce țara era, de fapt, o coadă imensă. La carne, mai ales. Adevărul ce reiese din spusele doamnei Sava este că cei doi nu erau deloc pretențioși la mâncare și erau foarte umani în comportament. Mai mult, nici vestita securitate nu era pe atât de vigilentă cum credea poporul.
Evident,relația dintre Irina Sava și Elena Ceauşescu nu a fost întotdeauna idilică, numai că excesele tovarășei erau atenuate, cu tact, de către… bonomul dictator!

Irina Sava s-a întâlnit ultima oară cu soţii Ceauşescu în septembrie 1989. La plecarea de la Azuga, Ceaușescu  parcă a avut o presimțire: s-a întors din drum și a sărutat-o pe frunte, fapt unic și greu de explicat. La plecare i-a spus „Vezi să nu te mănânce lupii pe aici”, fără să ştie că peste numai două luni avea să fie mâncat el însuşi de lupii istoriei.

Nicolae Ceaușescu la Alimentară 1989

7 Ianuarie 2018

Video inedit. Nicolae Ceaușescu în vizită de lucru la Casa Poporului. 1989.

7 Ianuarie 2018

Anca Popescu: „Nu am crezut nicio clipă că o să aleagă proiectul meu. Ceilalţi arhitecţi care au participat în concurs aveau nişte titulaturi impresionante, în comparaţie cu mine” , povestea arhitecta.

Cum se muncea pe cel mai mare şantier al ţării

Pentru a fi ridicată construcţia grandioasă din inima Bucureştiului, circa 20.000 de oameni au muncit timp de şapte ani, în trei schimburi. Efortul a fost unul impresionat, iar banii pentru cei care munceau nu erau mulţi, după cum povestea arhitecta.

În comparaţie cu muncitorii de pe şantier, arhitecţii erau plătiţi mult mai prost, însă toţi erau răsplătiţi cu aceeaşi suma. Nicoale Ceauşescu nu lua în calcul performanţele individuale sau proiectele pe care aceştia le făceau. Era suficient să fii unul dintre arhitecţii care lucrau pe şantier, alături de Anca Petrescu, ca să fii plătit cu aceaşi sumă care îi era oferită şi ei.

Generalul Stănculescu: „La început, Iliescu s-a sprijinit pe Armată. În două forme: prima, cu Militaru, a doua – cu Stănculescu. Iliescu s-a folosit de Militaru, s-a folosit şi de mine!

26 Decembrie 2017

Generalul Atanasie Stănculescu: „Regret că am lăsat puterea din mână şi am dat-o societăţii civile. Trebuia să fac o dictatură militară timp de doi ani, să las să se sedimenteze lucrurile şi apoi să dau ţara poporului. M-am gândit că eu nu sunt Pinochet. Acum regret!.
Dacă eram minte limpede, nu dădeam puterea din mână.”
Generalul Stănculescu: „La început, Iliescu s-a sprijinit pe Armată. În două forme: prima, cu Militaru, a doua – cu Stănculescu. Iliescu s-a folosit de Militaru, s-a folosit şi de mine!
Conferința de presă – Miercuri, 15 Octombrie 2008, ora 18:47.

Generalul Stănculescu „Eram pregătit moral şi profesional să preiau puterea în ţară, să asigur tranziţia şi liniştirea populaţiei, dar, când am încercat să fac ceva, m-am lovit de incapacitatea generalilor, mai toţi compromişi, de a acţiona.”

Genetalul Stănculescu:”Eu puteam să aleg între Ion Iliescu, aflat pe poziţii, Ilie Verdeţ, care era dispus să facă repede un guvern recondiţionat, Constantin Dăscălescu, despre care aveam informaţii că vrea să cheme Marea Adunare Naţională. Eu mă gândisem la Mihai Botez, dar nu ştiam de unde să îl iau.”

Generalul Stănculescu: „Eu l-am ales pe Iliescu. Mi s-a părut mai puţin periculos.”

Generalul Stănculescu: „Totul a început din 23 decembrie, după-amiază. Eu eram în birou, vorbeam la telefon şi vin Militaru şi Iliescu, erau zvonurile alea teribile de la Televiziune şi eu le verificam şi vedeam că sunt minciuni. Iliescu mi-a spus că va prelua Militaru conducerea. Eu m-am ridicat şi i-am spus: „Poftiţi, luaţi loc!”, iar Militaru a spus: „Te rog, stai pe loc, nu ştiu care sunt problemele…”. Şi aşa s-a apropiat de seară şi mai târziu am asistat la acel moment teribil de omorâre a lui Trosca.”

La ora 14:50 soții Ceaușescu sunt executați 

25 Decembrie 2017

În urmă cu 26 de ani, în cazarma de la Târgovişte, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost împuşcaţi de paraşutiştii din plutonul de execuţie, chiar lângă zidul Corpului de Gardă.

MISTERELE DIN 25 DECEMBRIE

25 decembrie 1989 a fost o zi cu multe semne de întrebare. O zi în care Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost judecaţi şi executaţi pe loc. Începând cu ora 8.00, generalul Victor Atanasie Stănculescu strânge un complet de judecată, găseşte avocaţi, formează un „comando” şi se deplasează la Târgovişte, la UM 01417, unde se aflau, sub pază, soţii Ceauşescu. Iată firul evenimentelor:

Ora 13.00: Cele două elicoptere cu completul de judecată şi „comandoul” aterizează în curtea cazarmei din Târgovişte. Imediat după coborârea din elicopter, Stănculescu a stabilit şi locul execuţiei, înainte de proces.

Ora 13.10: Nicolae, apoi Elena Ceauşescu, fac vizita medicală. Starea de sănătate a celor doi a fost verificată de doi medici militari, căpitanul Liviu Verdeş, adus de Stănculescu de la Bucureşti, şi doctorul unităţii din Târgovişte, Florin Olteanu.

Ora 13.20: Începe procesul.

Ora 14.30: Se încheie procesul şi începe deliberarea. Până la citirea sentinţei, Nicolae Ceauşescu rosteşte o replică celebră: „Puteam fi împuşcaţi şi fără mascarada asta”.

Ora 14.40: Se citeşte sentinţa. Pedeapsa capitală.

Ora 14.48: Ceauşeştii sunt duşi de paraşutişti la zid.

Plutonul de execuţie al Ceauşeştilor a fost constituit de Victor Atanasie Stănculescu înaintea procesului de la Târgovişte. Generalul a selectat trei dintre cei opt paraşutişti veniţi de la Boteni. E vorba de căpitanul Ionel Boeru, plutonierul Dorin Cârlan şi sergentul-major Octavian Gheorghiu.

Execuţia a fost făcută în grabă. Era tensiunea momentului, dar şi insistenţa cu care generalul Nicolae Militaru (de două zile, ministru al Apărării Naţionale) suna de la Bucureşti, în timpul procesului, pe telefonul din biroul comandantului UM 01417 Târgovişte, colonelul Andrei Kemenici. 

Paraşutiştii, conduşi de căpitanul Boeru, i-au executat pe Ceauşeşti scurt, fără a aştepta o eventuală comandă de genul „Foc!”.

AI DAT DE DRACU’, LEANO!”

Drumul către zidul de execuţie a fost unul de groază pentru cei care aveau misiunea de a-i lichida pe Ceauşeşti. Paraşutiştii îşi făceau tot felul de probleme.

Căpitanul Ionel Boeru: „Trecusem de colţul clădirii. Priveam zidul din faţă care, deşi aflat la 20 de metri, era atât de departe. Eram într-o stare de surescitare maximă, încordat până la extenuare. Spaimă, mânie, nerăbdare, teama de a nu rata, chinul înaintării spre zid. Parcă mergeam la spânzurătoare. Parcă eu însumi eram condamnatul. Mă aşteptam să cadă cerul pe mine, să crape pământul, să fiu înghiţit. Nu vedeam decât zidul, zidul care parcă se clătina, parcă se depărta, parcă se prăbuşea. Trebuia să omor, iar gândul ăsta mă paraliza şi-mi era teamă să nu-mi cedeze nervii, să nu-mi explodeze inima, să nu-mi pierd minţile”.

Un alt component al plutonului de execuţie, plutonierul Dorin Cârlan, se temea să nu fie chiar ei, paraşutiştii, ţintele. „Odată ieşiţi în curtea cazărmii, ne-am trezit cu sute de arme îndreptate spre noi. Mii de gloanţe puteau porni spre cei doi condamnaţi sau spre însoţitorii lor.

Dar nu puteam da înapoi. Un soldat pe lângă care au trecut i-a spus Elenei cu ranchiună: «Ai dat de dracu’, Leano!»”. Un alt martor ocular, locotenentul-major Iulian Stoica, a auzit şi replica ei: „Fir-ar mă-ta a dracu’!”.Soldatul era cunoscut în unitate prin porecla sa: „Maşinuţă”.

%d blogeri au apreciat asta: